Evenimente

Războiul lui Putin împotriva Ucrainei, răspunsul Uniunii Europene și efectele asupra Moldovei, Georgiei și Armeniei

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul Georgian de Politici (GIP, Georgia) și Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC, Armenia), a organizat marți, 29 martie curent, evenimentul online Regional #Nurăzboiului în formatul #EUDebatesCafé cu tema „Războiul lui Putin din Ucraina: Efecte asupra Moldovei, Georgiei și Armeniei și răspunsul UE”.
 

#EUDebatesCafe: O țară mică cu o inimă mare – răspunsul Moldovei la criza refugiațilo

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în cooperare cu Fundaţia Hanns Seidel în Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Rlive.md, a organizat, joi, 24 martie 2022, a doua dezbatere publică online din acest an în formatul #EUDebatesCafe, cu tema: „O țară mică cu o inimă mare – răspunsul Moldovei la criza refugiaților”. Dezbaterea a fost organizată, de asemenea, ca parte a campaniei civice #StopWar și în susținerea campaniei #MoldovaPentruPace.

Rezultatele programului de burse din cadrul proiectului „inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova”

În perioada noiembrie 2021 – februarie 2022, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în parteneriat cu în parteneriat cu Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) a desfășurat un program de burse destinat tinerilor interesați de problema de dezinformare în Republica Moldova.

  Opinii

O criză fără hotare: Moldova în căutarea soluțiilor la problema refugiaților. Op-Ed de Victoria Olari /// IPN.MD

Autor: Victoria Olari, coordonatoare de programe la Institutul pentru Inițiative Strategice.

„A trecut mai mult de o lună de când Rusia a invadat Ucraina, iar în acest timp, aproape 10% din populația Ucrainei a fost forțată de circumstanțe să părăsească țara. Asistăm la cea mai gravă criză umanitară din Europa de la al Doilea Război Mondial. Impactul și consecințele depline încă urmează a fi evaluate, dar deja este evident că aceasta este o criză fără hotare. Fluxul masiv de refugiați, care fug din calea războiului, pune la grea încercare întreg continentul și în special țările din prima vecinătate. Republica Moldova, probabil, a luat asupra sa cea mai grea sarcină.
 

Pre-vetting – prima etapă în resetarea sistemului justiției din Republica Moldova

Autor: Ecaterina Popșoi, expertă în cadrul Programului Justiție și Stat de Drept al Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

În ultimii 10 ani sectorul justiției din Republica Moldova a cunoscut mai multe eforturi de reformă în vederea eficientizării acestuia, dar cel mai important în vederea creșterii gradului de integritate și profesionalism în rândul judecătorilor și procurorilor. În pofida adoptării în 2016 a cadrul național actualizat de verificare a integrității  și de evitare  a conflictelor de interese precum și eforturilor de îmbunătățire a mecanismului în cauză, acesta nu au oferit rezultatele așteptate. Activitatea instituțiilor din domeniul justiției nu se bucură de o încredere înaltă, existând suspiciuni de lipsă de integritate, corupție, control politic ,dar și influența grupărilor criminale și a sistemului cleptocratic asupra justiției. Nici mecanismul de evaluare ordinar a judecătorilor și procurorilor, care presupune evaluarea integrității și profesionalismului acestora la diverse etape ale carierii, de către Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior a Procurorilor nu și-a demonstrat eficiența întrucât nu prevede o verificare a integrității sub aspectul diferenție dintre venituri și cheltuieli sau bunuri deținute precum și sub aspectul admiterii conflictelor de interes. Mai mult ca atât în cadrul acestui sistem integritatea constituie un criteriu de evaluare și nu criteriu de eligibilitate. Aceasta fiind o abordare greșită întrucât integritatea nu poate fi evaluată într-o pondere procentuală, ci urmează a fi considerată drept criteriu esențial la accederea sau promovarea în funcția de judecător sau procuror.

  Note analitice

Notă analitică #IPRE: Ce pași sunt necesari pentru o reformă a administrației publice locale de succes

Structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova rămâne a fi una din cele mai fragmentate din Europa. La o populație mai mică de 3 milioane de locuitori, avem 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Deși pragul minim admis de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale este de 1500 de locuitori, cel puțin o treime din unități administrativ-teritoriale deja nu mai întrunesc acest criteriu. Chișinăul concentrează 2/3 din economia Republicii Moldova, având o tendință de concentrare și mai mare, ceea ce afectează substanțial dezvoltarea economică la nivel regional și local, precum și calitatea vieții în zonele rurale.

  Infografice

Infografic – 14 pași pentru o Reformă a Administrației Publice Locale de succes?

Care sunt cei 14 pași pentru o Reformă a Administrației Publice Locale de succes?

Aflați mai multe din infograficul elaborat în baza Notei Analitice, care a fost pregătită de Adrian Ermurachi, lider de echipă, programul Buna Guvernare și Statul de drept în cadrul #IPRE.

  Podcast

Podcast 47. „Noi și Europa”. Reacția Occidentului la războiul declanșat de Rusia în Ucraina: implicații pe termen scurt și mediu

În ce măsură asistența Occidentului a reușit să consolideze capacitățile de luptă ale Ucrainei? Cât de viabile și realizabile sunt solicitările Ucrainei față de NATO și Uniunea Europeană? Ce acțiuni ar trebui să întreprindă cele două organizații pentru a ajuta Ucraina în perioada imediat următoare? Vom încerca să găsim răspunsuri la aceste întrebări alături de Robert Lupițu, redactor-șef al platformei media caleaeuropeană.ro.

Podcast 46. „Noi și Europa”. Ce urmează după depunerea cererii de aderare? Lecții din experiența țărilor din Balcanii de Vest

Într-un nou episod al podcastului „Noi și Europa”, ne-am propus să trasăm mai multe paralele între rezultatele obținute de către țările Balcanilor de Vest și Republica Moldova pe dimensiunea integrării europene și să punctăm principalele componente ale mecanismului de aderare la Uniunea Europeană. Invitata noastră este Miruna Troncotă, cercetătoare și lector universitar în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al SNSPA din București.

Podcast 45. „Noi și Europa”. Ucraina, Republica Moldova și Georgia trebuie să obțină o perspectivă clară de integrare în UE

Există o procedură simplificată de aderare la Uniunea Europeană? Cât de fezabil este demersul de integrare europeană al Ucrainei? În ce măsură este pregătită Republica Moldova să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană și cât de oportun ar fi să o facă în acest moment? Care este miza vizitei înalților oficiali europeni la Chișinău și ce inițiative pot fi aduse la masa de discuții de către autoritățile Republicii Moldova? Discutăm despre aceste aspecte într-un nou podcast „Noi și Europa” alături de Mihai Mogîldea, Lider de echipă al programului Europenizare în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).