Războiul lui Putin împotriva Ucrainei, răspunsul Uniunii Europene și efectele asupra Moldovei, Georgiei și Armeniei
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul Georgian de Politici (GIP, Georgia) și Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC, Armenia), a organizat marți, 29 martie curent, evenimentul online Regional #Nurăzboiului în formatul #EUDebatesCafé cu tema „Războiul lui Putin din Ucraina: Efecte asupra Moldovei, Georgiei și Armeniei și răspunsul UE”.
Invitații la eveniment, moderat de Iulian Groza, Director executiv #IPRE, au discutat despre consecințele războiului din Ucraina, criza refugiaților și sprijinul politic, umanitar, financiar și militar al Ucrainei pentru a rezista și a se apăra de atacul Rusiei, precum și despre consolidarea rezilienței și a rezistenței împotriva agresiunii hibride a Rusiei în regiune și cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
FLORIS VAN EIJK, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova: „Noi toți ne dăm seama că 24 februarie a fost un moment de turnură în istorie. Foarte puțini politicieni și diplomați au crezut că Vladimir Putin într-adevăr va lansa o invazie în Ucraina, distrugând milioane de vieți și omorând mii de oameni. Acum, armata rusă se ciocnește de o rezistență neașteptată din partea armatei ucrainene și are un moral scăzut. Deci, întrebarea este cât de departe va merge Putin? Răspunsul la această întrebare va influența viitorul Ucrainei și Rusiei, dar și ce relație acestea vor avea cu vestul. Este important să vorbim acum și despre securitatea țărilor din regiune, cum sunt Georgia, Armenia și Moldova, inclusiv despre aspirațiile lor de a adera la UE. Este greu să prezicem cum se vor desfășura lucrurile, dar este important să tragem lecții și să discutăm diferite scenarii, dar și despre impactul războiului pentru țările din regiune. Trebuie să vedem cum putem să fortificăm reziliența acestor țări, pentru a preveni niște scenarii sumbre”.
BENJAMIN BOBBE, Reprezentant Regional al Fundației Hanns Seidel în Ucraina, Moldova și România: „Noi toți condamnăm cu tărie invazia Rusiei în Ucraina, dar aceasta nu este suficient. Este necesară o unitate în acțiune. Situația curentă este rezultatul evident al unei lipse de judecată din partea Rusiei, dar de asemenea și a unei gândiri eronate din partea unor țări europene. De mult timp noi am observat în multe țări o situație, care nu se bazează pe fapte, ci pe interes, dar nu am intervenit. Deci, acum este important de a face analize transparente, robuste, care se bazează pe fapte și pe scenarii care trebuie discutate, în cadrul mai multe dezbateri, cum este cea de azi”.
KORNELY KAKACHIA, director, Institutul Georgian de Politică (GIP): „Vreau să reiterez suportul nostru pentru prietenii ucraineni, pentru că această luptă care se întâmplă în Ucraina afectează și Georgia, Moldova, Armenia, dar și toată Europa. Deci, este important să discutăm acum despre care este viitorul Parteneriatului Estic, cum ar trebui să îl numim în viitor. Vor fi multe întrebări după război, care nu știm de fapt cum se va termina și care va fi rolul UE, pentru că lucrurile se schimbă foarte dramatic. Noi avem acum mai multe întrebări decât răspunsuri și cred că noi vom avea în următoarele luni foarte multe discuții despre viitorul acestei regiuni. Eu cred că noi trebuie să lucrăm împreună cu partenerii noștri europeni, pentru că astăzi ținta poate fi Ucraina, iar mâine ar putea fi Georgia sau oricare altă țară”.
STANISLAV SECRIERU, Analist senior, EUISS, Paris: „Dacă e să privim la efectele și consecințele războiului eu văd trei nivele mari. Primul nivel este relațiile economice UE-Rusia, nivelul doi este domeniul securității și nivelul trei este procesul de extindere. Dacă e să le luăm pe rând. Războiul a avut efecte mari asupra relației UE cu Rusia. Războiul a început procesul mare de decuplare a Rusiei de UE și vedem că ceea ce a fost creat în domeniul economic timp de 30 de ani acum este decuplat de sancțiunile aplicate, dar și de acțiunile Rusiei, care distrug economia de piață. Eu cred că cel mai important divorț se întâmplă în domeniul energetic, dar care poate să grăbească pe termen mediu și lung tranziția spre energia verde. De asemenea, decizia de a crea o platformă de achiziție a gazelor nu este deschisă doar pentru cele 27 de state, dar și pentru țările Parteneriatului Estic. Dacă e să vorbim despre nivelul doi, este important să vedem cum asigurăm securitatea în raport Rusia. Noi vedem acum că sunt aplicate elemente de constrângere, care slăbește potențialul economic și militar al Rusiei. UE deja a făcut mulți pași în domeniul asigurării securității, unde bugetele militare sunt mult mai mari, iar în anii viitori vor crește. De asemenea, UE oferă un suport fără precedent ca să ajute Ucraina să își consolideze capacitatea sa de apărare. Eu mă aștept ca și în continuare țările din Parteneriatul Estic să fie implicate în proiecte de capacitare a rezilienței. Nivelul trei țin de dezbaterile privind extinderea din cadrul Parteneriatului Estic. Este important că războiul a făcut ca aceste discuții să fie nu doar teoretice, dar le-a pus și într-o perspectivă practică”.
TONY VAN DER TOGT, Cercetător senior asociat, Institutul Clingendael, Haga: „Ceea ce am văzut noi aici, de la Haga, este o trezire geopolitică a UE, dar noi nu știm cum se va sfârși războiul din Ucraina și dacă vom mai avea după acesta o Ucraina independentă, dar și cu ce Rusie vom avea. Noi vedem că devine deja tot mai puțin probabil că por fi asigurate anumite garanții de securitate cu Rusia, atât timp cât actualul regim politic există la Kremlin. Devine foarte greu să vezi în Rusia de azi, în viitorul apropiat, un partener. Răspunsul UE din cauza războiului s-a concentrat preponderent pe Ucraina. Este vorba de aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, dar și ajutorul umanitar și primirea refugiaților. În aceleași timp, noi încercăm să susținem Ucraina pe alte câteva domenii, cum ar fi reziliența financiară. În acest context, noi ne uităm la reconstrucția Ucrainei de după război, precum și să facem instituțiile din Ucraina mai reziliente acum. Eu cred că noi trebuie să ne gândim la faptul că perspectiva de aderare la UE este ceva pe termen lung. Totodată, pe termen scurt ne gândim la ce trebuie să facem după ce se termină războiul și cum putem să ajutăm Ucraina să se reconstruiască. Ar fi logic, ca și Rusia să contribuie ca reparație după război, dar aceasta depinde de rezultatul războiului. Astfel, eu cred că este timpul ca acum să ne gândim la un plan Marshall pentru Ucraina”.
DUMITRU MÎNZĂRARI, Cercetător asociat în Direcția de Cercetare a Europei de Est și Eurasia la SWP, Berlin, expert asociat IPRE, Chișinău: „Eu cred că pericolul ca Moldova să fie invadată, fie cum a fost făcut în Donbas în 2014 sau direct cum se întâmplă acum în Ucraina, este ridicat. Primul semnal în acest sens, ca Rusia să înainteze Moldovei eventuale ultimatumuri, pe care îl cere de mai mulți ani, cum ar fi spre exemplu garanții internaționale de neutralitate sau impunerea federalizării Republicii Moldova, cu implicarea Transnistriei. Dacă Moldova nu va îndeplini aceste ultimatumuri, atunci Rusia va încerca o nouă „operațiune militară”. Nu este un scenariu sută la sută posibil și totul va depinde cât de eficienți vor fi ucrainenii în reziliența față de Rusia. Pentru Moldova este foarte important dacă Rusia va putea să intre în Odessa sau nu, deoarece aceasta va însemna crearea unui pod între Crimeea și Transnistria. Eu cred că agresiunea rusească a fost posibilă din cauza că Moscova a crezut că invazia împotriva Ucrainei nu va fi costisitoare și va fi rapidă. Pentru a evita aceste lucruri, Moldova, dar și partenerii internaționali trebuie să convingă Rusia că astfel de acțiuni vor fi costisitoare. Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina este un prilej de a învăța și eu cred că guvernul moldovean va trebui să își revizuiască politicele curente pe care le are în relația sa cu Rusia”.
BIDZINA LIBANBANIDZE, Analist politic senior, Institutul Georgian de Politici (GIP): „Mulți în Georgia se tem că Tbilisi va fi următoarea țintă a rușilor, care ar putea să invadeze țara și să ceară același condiții ca și cele impuse ucrainenilor. De fapt, în cel mai rău rezultat a războiului din Ucraina, ar putea să îl încurajeze pe Putin să-și continue aventura militară asupra noastră. Chiar dacă Rusia pierde politic în Ucraina, Guvernul rus ar putea avea nevoie de victorii mici împotriva altor state post-sovietice, pentru ași consolida puterea. Georgia este în pericol actualmente și acesta este unul din motivele principale de ce Guvernul nostru a fost atât de ambiguu și atent. Pe de o parte, ei au sprijinit ucrainenii în organizațiile internaționale, votând rezoluțiile ONU. Pe de altă parte, ei nu s-au alăturat multor din sancțiunile impuse Rusiei. Aceasta a contribuit la tensiunile între guvernul ucrainean și cel georgian. Ce poate fi făcut pentru a evita agresiunea rusească în Georgia? În raport cu Georgia ar putea fi făcute multe lucruri în perspectiva de aderare, care este un proces pe termen lung, iar acesta va fi un instrument geopolitic al UE. Dar, tot pe termen lung aceasta poate stabiliza situația internă în cele trei țări asociate, precum și consolidarea procesului de reforme și reziliența societăților în aceste state. Pe termen scurt, trebuie să creăm niște politici de prevenire ar unei posibile a invaziei Rusiei în unele din cele trei țări”.
STEPAN GRIGORYAN, Președintele Consiliului de Administrație, Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC): „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un război împotriva independenței țării și a democrației. Acum, Ucraina protejează valorile democratice pentru toată lumea și este important ca toată lumea democratică să continue lupta pentru independența Ucrainei. Eu cred că sancțiunile nu sunt suficiente, pentru că noi suntem martorii distrugerii unui stat mare european. Dacă, Kremlinul va câștiga, ceea ce nu vreau să cred, atunci Moldova, Georgia și Armenia ar putea să își piardă independența. În Armenia, de exemplu, acele forțe politice care se promovau pentru o uniune cu Rusia și Belarus, și-au ridicat capurile acum și au organizat la Erevan întâlniri împotriva independenței noastre. Totodată, vreau să mă refer la poziția Armeniei față de invazia în Ucraina. În martie curent, la ONU, Armenia s-a abținut de la votarea rezoluției care condamna agresiunea Rusiei. La 24 martie, Armenia iarăși s-a abținut de la votul pe chestiunea legată de criza umanitară din Ucraina. Rusia a fost nemulțumită și au urmat noi reacții. La mijlocul lunii martie, s-au auzit focuri de armă în Karabah, iar pacificatorii ruși nu au făcut nimic ca să oprească o nouă excaladare, iar pe 24 martie au continuat atacurile asupra satelor armenești. Este ciudat faptul că Rusia nu și-a onorat obligațiunile în Karabah și nu a protejat Armenia. Eu cred că noi trebuie să explicăm colegilor din Europa și America că, Kremlinul nu se va opri doar la ocuparea Ucrainei, iar în final va veni și rândul vecinilor, pentru că Rusia vrea să restabilească ceea ce se numea Uniunea Sovietică sau imperiul țarist”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Atelierul a fost organizat în cadrul proiectului regional “Cooperarea PaE pentru o democrație mai puternică: Georgia, Moldova și Armenia”. Implementat de Institutul Georgian de Politică (GIP, Georgia) și partenerii de proiect sunt Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Moldova) și Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC, Armenia), cu sprijinul Fondului olandez pentru parteneriate regionale MATRA pentru cooperarea regională în cadrul Parteneriatului Estic (PaE). Evenimentul a fost organizat și în cadrul proiectului EU Debates Café implementat de IPRE în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel din Moldova și cu sprijinul Oficiului Federal german pentru Afaceri Externe.
