#EUDebatesCafe: O țară mică cu o inimă mare – răspunsul Moldovei la criza refugiaților

25 martie 2022

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în cooperare cu Fundaţia Hanns Seidel în Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Rlive.md, a organizat, joi, 24 martie 2022, a doua dezbatere publică online din acest an în formatul #EUDebatesCafe, cu tema: „O țară mică cu o inimă mare – răspunsul Moldovei la criza refugiaților”. Dezbaterea a fost organizată, de asemenea, ca parte a campaniei civice #StopWar și în susținerea campaniei #MoldovaPentruPace.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director executiv #IPRE, au vorbit despre evaluările principalilor actori naționali și internaționali cu privire la amploarea, necesitățile și efortul de gestionare a crizei refugiaților din Republica Moldova, care sunt principalele constrângeri, limitări și soluții identificate de autoritățile naționale, organizațiilor internaționale, inițiativele private și de voluntariat și societății civile pentru a răspunde necesităților imediate și pe termen mediu a refugiaților, precum și despre ce măsuri se întreprind pentru a optimiza și crește eficiența în coordonarea eforturilor actorilor naționali și internaționali în gestionarea crizei refugiaților.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Ana Revenco, Ministra Afacerilor Interne: „Din ziua unu noi ne-am pomenit în epicentrul unui fenomen pe care cert credeam că ne va reuși să îl gestionăm cap-coadă, pentru că toate estimările arătau că ne așteaptă un flux de până la 100 de mii de refugiați care vor intra în Republica Moldova. Pot să vă zic că, doar în primele patru zile, s-a ajuns la cifra de 100 de mii de refugiați care au intrat în țară, iar de aici s-a pornit lucrul real intensiv. Toate structurile Ministerului Afacerilor Interne au trebuit să-și ajusteze intervențiile din mers pentru a face față situației. Noi suntem cei din linia întâi și în competențele noastre intră facilitarea traversării frontierei, atribuirea statutului juridic, acomodarea pe o perioadă scurt timp, triajul etc. În total, până acum, frontiera moldo-ucraineană a fost traversată de peste 330 de mii de refugiați, iar circa 100 de mii rămân pe teritoriul Republicii Moldova. Majoritatea celor refugiați sunt femei, iar circa 50% sunt copii. Așa ceva nu a exista în istoria țării. M-am bucurat că în așa situații am avut colegi, care au venit cu idei concrete de acțiuni, printre care activarea mai multor puncte de intrare sau deschiderea unor coridoare pentru copii. Pentru refugiați au fost create condiții facilitare de intrare pe teritoriul țării. Numărul mare de refugiați este o provocare și pentru forțele de ordine care asigură securitatea și ordinea publică, dar și pentru cele care urmăresc siguranța rutieră, deoarece numărul unităților de transport a depășit câteva mii”.

Francesca Bonelli, Reprezentanta ICNUR în Republica Moldova: „Am ajuns în Moldova cu 20 de zile în urmă în cadrul unei misiuni de urgență ca răspuns la criza refugiaților. Am 25 de ani de experiență în acest domeniu, dar este prima oară când văd un așa angajament din partea autorităților și populației, care primesc refugiații cu o deschidere atât de mare. La început am venit aici cu o echipă de doar trei persoane, iar peste o lună noi suntem 65. Angajamentul ICNUR este să susținem Guvernul în gestiunea crizei și de a oferi protecție refugiaților. Primul pas a unui răspuns de urgență începe la frontieră, iar activitatea ICNUR în acest sens este colaborarea cu poliția de frontieră, susținerea centrelor de cazare pentru refugiați din Chișinău și din alte regiuni, dar și facilitarea circulației refugiaților de la frontieră în România. Moldova a fost lider în comunitatea internațională la capitolul răspuns, iar aceasta a arătat solidaritatea acestui popor. Noi suntem aici pentru a face ca această solidaritate să fie mai vizibilă, dar și să continuăm să răspundem la nevoile refugiaților”.

Eugen Boico, fondator Publicis, membru al consiliului de administrare „COR” Asociația Companiilor din Industria Creativă, Reprezentant al Campaniei #MoldovaPentruPace: „Chiar de la începutului conceperii campaniei #MoldovaPentruPace ne-am propus două obiective foarte concrete și anume – de a stimula și încuraja unitatea și, al doilea, de face eforturi de a lupta cu fake-urile. Astfel, a fost elaborat un document de 14 pagini, care a fost distribuit în comunitatea noastră creativă și în care au fost setate foarte clar obiectivele. Atunci s-a cristalizat mesajul „Moldova Pentru Pace”, pentru că acesta este un mesaj echivoc, pe care nu îl poți discuta sau dezbate. Este un adevăr în care noi cu toți credem, indiferent de cum vedem noi conflictul. Ulterior a fost elaborat un alt document, care avea mai multe concepte sau mesaje, care a fost expediat la Guvern și aprobat. În baza acestui material a fost ales elementul grafic, care oscilează în jurul ideii de mărțișor, iar noi ne doream un mesaj care nu poate fi unul negativ. Campania a fost lansată de 1 martie în cadrul festivalului „Mărțișor”, dar și pe pagina dnei Maia Sandu, iar mesajul de unitatea a fost preluat masiv. Totodată, vreau să spun, că acel frumos pe care l-am descoperit noi în cadrul acestei campanii –  „O țară mică cu o inimă mare” – trebuie galvanizat în identitatea țării noaste, nu cu scop oportunist, dar să ne amintească cine suntem și ce putem face”.

Vitalie Sprinceană, membru al inițiativei de voluntariat „Moldova pentru Pace”:Noi suntem un grup de activiști, voluntari, de oameni fără de angajament în societatea civilă. O mare parte din oamenii inițiativei au avut deja o experiență de voluntariat, din 2020-2021, urmare a crizei COVID-19. Atunci am pus la punct niște modele de interacțiune, comunicare și am învățat niște elemente cum ar fi colectările de fonduri sau gestionările de produse. Am decis foarte repede pe parcurs să ne împărțim în diferite departament, care să gestioneze diferite domenii. Un departament se ocupă cu bunuri, alții cu transport, un alt departament colectează fonduri, altul gestioneze câteva mii de voluntari. A fost un efort colosal, atât la început, cât și acum. La început au existat probleme cu transportarea refugiaților. Treptat s-au implicat organizațiile internaționale pentru refugiați, care pot împărți din experiența lor extrem de necesară și utilă. În ultimele patru zile fluxul de refugiați s-a diminuat. Și aceasta ar putea fi un răgaz în care structurile implicate să se pregătească pentru valul doi sau trei”.

Victoria Olari, coordonatoare de proiecte, Institutul pentru Inițiative Strategice: „Răspunsul la criza refugiaților este un examen de maturitate pentru Moldova. Mobilizarea autorităților și populației este cel mai bun exemplu în acest sens. Criza umanitară a lovit întreg continentul, iar Republica Moldova a luat asupra sa cel mai mare număr de refugiați raportat la populația țării. Criza a prins Moldova cu o economie care abia își revenea după COVID-19 și cea energetică. Chiar și așa, atât statul, cât și cetățenii au găsit forțe să se mobilizeze. Autoritățile trebuie să se gândească la măsuri de integrare a refugiaților dacă ei vor decide să rămână aici, în Republica Moldova. Să se facă eforturi pe partea de educație. Încadrarea în câmpul muncii, căpătarea unei independențe financiare de către refugiați ar scote presiunea de pe sistemul social. Totodată, mai sunt probleme care pot afecta Republica Moldova, cum ar fi evoluția prețurilor pe piața imobiliară, la care trebuie să găsim soluții și să ne adaptăm în timp, să lucrăm în mod unitar, pentru că problemele nu se vor termina într-o lună sau două”.

 

Elena Madan, Directoarea „Terre des hommes” în Republica Moldova: „Noi, ca organizație care apără drepturile copilului, am fost prezenți chiar din prima săptămână. În parteneriat cu UNICEF am deschis primul „punct albastru”, în cadrul centrului de tranzit pentru refugiați de la MOLDEXPO. Acest centru este un spațiu pentru copiii și familie, care oferă un complex de servicii. Este un spațiu sigur pentru copiii, unde se fac activități psihosociale pentru ei. Copiii sunt supravegheați, pentru a permite familiilor să se odihnească după drumul lung pe care l-au parcurs, să poată să se ocupe de documente și proceduri, dar și să poată să se gândească la planurile lor de viitor. În acest timp am avut atât rezultate bune, cât și provocări”.

 

Liliana Palihovici, Președinta „Institutum Virtutes Civilis”: „Acest război din Ucraina ne-a permis să testăm cât de puternică este coeziunea noastră socială, solidaritatea și cred că populația Republicii Moldova trece cu demnitate acest test. Noi, ca organizație, când am constatat că țara noastră trece printr-o astfel de situație, am venit cu un suport, atât cu muncă voluntară a echipei, cât și cu un șir de acțiuni de susținere a familiei, a femeilor cu copiii. Am oferit atât pachete alimentare, igienice, cât și am creat spații în centrele de cazare temporară. De acest suport au nevoie nu doar cei din aceste centre, ci și este nevoie de creat mecanisme de suport pentru acele familii care au acceptat să găzduiască refugiați. Astfel, noi continuăm să identificăm parteneri internaționali pentru a oferi toată asistența necesară, atât în aspect de alimentație sau produse de igienă, cât și pentru familiile care găzduiesc refugiați. Planificăm să lucrăm cu patru raioane (Ialoveni, Strășeni, Rezina și Fălești), unde vom continua să oferim asistență. Vreau să apreciez efortul pe care l-au făcut și îl fac voluntarii din Republica Moldova, iar toată aprecierea care vine pentru ei nu vine doar de la mine, dar din diferite colțuri ale lumii. Îndemnul meu pentru toți este ca să continuăm să fim oameni cu inimi mari, pentru că aceasta duce la stabilirea păcii”.

Vitalie Eșanu, fondator Evisoft, Privesc.eu, Soogragio: „În primele zile m-au sunat foarte mulți să îi ajut cu sistemele informatice. Astfel, pe 1 martie am lansat site-ul uahelp.md, care este gestionat de către Guvern, iar de atunci am adăugat multe module, începând cu 112, după asta înregistrarea refugiaților, centrele de plasament și necesitățile lor care le pot spune online. De la centre, de la necesitățile acestea, sunt create comenzi către depozit, în timp real. Apoi aceste comenzi sunt duse la centrele de plasament, apoi comenzile se închid, iar tot procesul acesta cad-coadă este complet automatizat într-un anumit sistem, care deja sute de oameni lucrează zi de zi. La scurt timp, am hotărât să facem un alt site, alt sistem, un fel de 112, mult mai modern, modern din punct de vedere a tehnologiilor informaționale. Este vorba de site-ul este dopomoha.md,care este făcut pentru ca voluntari să ajute refugiații. În final, am reușit să legăm sistemul 112, „linia verde” și să ducem toate cazurile până la voluntari. Sunt câteva filtre, când grupurile mai mari le preia Guvernul, iar cele mai mici sunt preluate de voluntari ”. 

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept