 Evenimente
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat, vineri, 17 decembrie 2021, cea de a 11-ea dezbatere publică online în formatul #EUDebatesCafe, dedicată priorităților și arii de intervenții a reformei Codului Electoral.
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundația Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat joi, 16 decembrie 2021, al șaptelea și ultimul eveniment din acest an din cadrul inițiativei „#BeTheChange: Schimbarea începe cu tine!”, dedicat implicării tinerilor în elaborarea și promovarea politicilor publice.
Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova va oferi sprijin Ministerului Justiției pe dimensiunea comunicării strategice, în cadrul unui proiect de asistență tehnică implementat în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Experții media naționali și internaționali au făcut un schimb de experiență privind strategiile de dezinformare în cadrul Laboratorului de Networking. De asemenea echipele IEP, IPIS și IPRE au prezentat rezultatele Studiului de analiză și strategiile de advocacy pentru îmbunătățirea rezilienței la dezinformare.
|
|
 Opinii
Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o Opinie care se expune cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 54/2014 privind Avocatul Poporului în baza recomandărilor din Avizul Comisiei de la Veneția nr. 808/2015.
Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o Opinie cu privire la proiectul de lege privind evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor.
„Structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova rămâne a fi una din cele mai fragmentate din Europa. La o populație mai mică de 3 milioane de locuitori, avem 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Deși pragul minim admis de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale este de 1500 de locuitori, cel puțin o treime din unități administrativ-teritoriale deja nu mai întrunesc acest criteriu. Totodată, 9 din 10 unitățile administrativ-teritoriale au o populație mai mică de 5000 locuitori. Toate acestea au fost analizate în mai multe studii și documente de politici și discutate pe diferite platforme în ultimii 10 ani, însă fără a produce careva rezultate. În aceste condiții, realizarea unei reforme a administrației publice locale este inevitabilă, singura întrebare care rămâne este: când, cum și în ce condiții?…”
Grupul de Experți din domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o opinie, care se expune cu privire la aplicarea soluțiilor digitale, cum ar fi teleconferințe și votul electronic pentru organizarea adunărilor generale a judecătorilor și procurorilor.
Prioritățile programelor naționale de împădurire trebuie corelate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în contextul Summit-ului COP26. Pentru atingerea obiectivelor stabilite în cadrul declarației semnate de către Republica Moldova, este fundamentală identificarea și eliminarea schemelor de corupție și tăieri ilegale din cadrul managementului fondului forestier, prin implicarea mai activă a organelor de drept în anchetarea acestora.
Zilele acestea, Președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden găzduiește primul Summit pentru Democrație, care reunește peste 100 de lideri mondiali. Republica Moldova este reprezentată de Președinta Maia Sandu. Care sunt așteptările principale de la Summit și care sunt prioritățile pe termen scurt și mediu ale parteneriatului strategic Moldova-SUA? Vom prezenta în continuare perspectiva noastră în acest sens.
|
|
 Note analitice
Autor: Mihai Mogîldea, Lider de echipă, Programul Europenizare IPRE
Contextul politic din Republica Moldova este unul prielnic pentru dezvoltarea viziunilor strategice pe termen scurt și mediu. Mandatul de patru ani al actualei guvernări, complementat de suportul plenipotențiar pentru agenda de reformă a președintei Maia Sandu, pot crea premisele pentru avansarea procesului de reintegrare ale celor două maluri ale Nistrului. În condițiile unei majorități parlamentare și a unui guvern monocolor, dezvoltarea unui consens larg interinstituțional pe marginea dosarului transnistrean poate genera în timp unele progrese importante pe dimensiunea celor trei „coșuri”, cu accent pe conceptualizarea și prezentarea unei soluții politice pentru reintegrarea țării.
Una din modalitățile de vot alternativ despre care se discută tot mai des în Republica Moldova este votarea prin internet, având în considerare multiplele avantaje pe care le prezintă, odată implementat. Votarea online este comodă, poate avea loc din orice locație unde există o conexiune internet, fiind și cea mai ieftină modalitate de vot, atât din perspectiva votantului, cât și a autorităților care organizează alegerile. Cetățenii pot vota de mai multe ori și doar ultima opțiune de vot va rămâne valabilă, fapt ce exclude orice posibilitate de influențare a opțiunii de vot de către alte persoane. Toate procesele conexe votului online au loc rapid și sigur, inclusiv înregistrarea alegătorilor, verificarea identității lor, exprimarea nemijlocită a votului, numărarea voturilor, transmiterea și înregistrarea rezultatelor finale, aspectele de audit după finalizarea alegerilor.
|
|
 Studii
În anul 2014, Uniunea Europeană a semnat Acorduri de Asociere (AA) cu trei țări – Georgia, Moldova, Ucraina, – pentru a promova asocierea politică și integrarea economică, în conformitate cu obiectivul principal al Parteneriatului Estic, așa cum este stabilit de Declarația Summit-ului de la Praga din 2009. La 13 noiembrie 2019, platformele societății civile ale celor trei țări, create în temeiul Acordului de Asociere și Parteneriatului Estic, au publicat o Declarație comună, prin care solicită celor trei guverne să stabilească o cooperare trilaterală și să instituționalizeze dialogul consolidat în formatul UE+3. La 5 decembrie 2019, prima scrisoare comună a celor trei miniștri ai afacerilor externe ai Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei a fost prezentată Înaltului Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, solicitând o integrare sectorială și un dialog accelerat în format UE+3. La 17 mai 2021, miniștrii afacerilor externe ai celor trei țări asociate au semnat un Memorandum de înțelegere privind stabilirea unei cooperări consolidate pe dimensiunea integrării europene – „Trio Asociat”.
|
|
 Podcast
Reforma administrației publice locale este necesară și nu poate suportă amânare. În episodul 42 al podcastului #NoișiEuropa, am discutat despre reperele reformei administrației publice locale, rolul cetățenilor și autorităților publice în cadrul procesului de inițiere și implementare al reformei, dar și potențialul impact al acesteia asupra dezvoltării regionale a Republicii Moldova. Invitatul nostru a fost Adrian Ermurachi, Lider de echipă al programului Buna Guvernare și Statul de Drept în cadrul #IPRE.
Starea tensionată de la frontiera Ucrainei trezește îngrijorări majore în rândul Kiev-ului și comunității internaționale, iar riscul unei noi agresiuni a Federației Ruse asupra Ucrainei trebuie să pună în gardă și autoritățile Republicii Moldova. În episodul 41 al podcastului #NoișiEuropa, am discutat despre intențiile deschise și ascunse ale Federației Ruse în contextul mobilizării de trupe la granița Ucrainei, dar și reacția Ucrainei și Occidentului la provocările Kremlinului. Invitata noastră a fost Angela Grămadă, președinte a Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.
Instrumentele de dezinformare sunt utilizate abil de către regimul separatist din stânga Nistrului pentru a-și consolida controlul asupra regiunii transnistrene. Într-un nou podcast „Noi și Europa”, am discutat cu Irina Tabaranu, co-fondatoare și jurnalistă a portalului Zona de Securitate. Irina ne-a reletat despre situația presei din regiunea transnistreană, amploarea fenomenului de dezinformare, dar și provocările cu care se confruntă jurnaliștii din dreapta Nistrului în demersul lor de a relata despre problemele oamenilor de pe malul stâng.”
|
|
 Video
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat un nou video privind pașii-cheie pentru implementarea votului prin internet în Republica Moldova. Potrivit experților, introducerea votului online comportă o serie de provocări de ordin politic, tehnologic și financiar, care pot fi depășite prin intermediul voinței politice la nivelul principalelor instituții din stat.
Confiscarea averii este intens discutată în Republica Moldova în ultima perioadă. Se întâmplă în urma episoadelor legate de frauda bancară, „laundromatul” rusesc, concesionarea aeroportului internațional Chișinău, activitatea Metalferos, dar și în urma celor mai recente episoade de fraudă în sectorul de asigurări – dosare în care confiscarea averii dobândite ilicit ar putea aduce sume considerabile în bugetul țării. Însă mecanismele de confiscare prevăzute la moment de legislația națională și practicile de aplicare a legii sunt de o eficiență redusă. În continuare vom explica de ce și vom veni cu soluții.
Filați, interceptați ilegal, filmați în propriile locuințe și oficii. Așa au fost tratați, pe timpul guvernării lui Plahotniuc, o parte dintre jurnaliștii independenți, activiști civici și oponenții politici ai regimului oligarhic. Responsabilă de întreaga operațiune, era Direcția 5 a Inspectoratului Național de Investigații. Cei care ar fi trebuit să stea la straja legii, ascultau convorbirile telefonice, instalau camerele de luat vederi în case și birouri și urmăreau persoanele indezirabile puterii.
|
|
|
|
