(VIDEO) Cum poate fi îmbunătățit mecanismul confiscării bunurilor provenite din activități ilegale?
Confiscarea averii este intens discutată în Republica Moldova în ultima perioadă. Se întâmplă în urma episoadelor legate de frauda bancară, „laundromatul” rusesc, concesionarea aeroportului internațional Chișinău, activitatea Metalferos, dar și în urma celor mai recente episoade de fraudă în sectorul de asigurări – dosare în care confiscarea averii dobândite ilicit ar putea aduce sume considerabile în bugetul țării. Însă mecanismele de confiscare prevăzute la moment de legislația națională și practicile de aplicare a legii sunt de o eficiență redusă. În continuare vom explica de ce și vom veni cu soluții.
Aceasta este una din concluziile principale a videoului, elaborat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu privire la dosarul de rezonanță, care analizează mecanismul confiscării bunurilor provenite din activități ilegale.
Potrivit experților IPRE, astăzi, confiscarea poate fi aplicată în cadrul unui proces penal. Excepție fac doar cazurile când Autoritate Națională de Integritate constată existența averii nejustificate a demnitarilor, identificată în diferențele substanțiale între veniturile agonisite și averea deținută pe perioada exercitării mandatelor în funcții publice. Însă, chiar și în cazul dosarelor penale, confiscarea este prevăzută pentru un număr limitat de infracțiuni. Iar, spre exemplu în cazul finanțării ilegale a partidelor politice, delapidării averii străine, escrocherie, manipulări pe piața de capital și multor altor, bunurile dobândite ilegal nu pot fi trecute în patrimoniul statului.
Codul Penal folosește termenul de confiscare specială și confiscare extinsă. Confiscarea specială se aplică în privința bunurilor care au fost folosite pentru comiterea unei infracțiuni, sunt rezultatul unei infracțiuni sau au fost oferite pentru a fi comisă o infracțiune. Confiscarea extinsă se aplică și față de bunurile care au fost obținute cu cinci ani înainte și cinciani după comiterea unor infracțiuni expres prevăzute de Codul penal, spre exemplu traficul de persoane, spălarea banilor, contrabanda, corupție, trafic de influență sau îmbogățire ilicită. Condiția de bază este că anume procurorii să demonstreze că bunurile respective au fost folosite sau au fost obținute în rezultatul comiterii infracțiunii.
„Potrivit art. 46 al Constituției se prezumă caracterul legal al averii dobândite. Respectiv, dacă procurorii nu reușesc să demonstreze că bunurile sunt legate de comiterea vreunei infracțiuni, sau rezultă dintr-o infracțiune, atunci confiscarea nu poate fi aplicată. Astfel, bugetul statului ratează sume considerabile de bani din cauza capacității slabe de investigare și probare din partea autorităților, dar și lipsa unor reglementări clare care ar împărți sarcina probației cu persoanele vizate”, menționează Ecaterina Popșoi, expertă în domeniul justiției din cadrul IPRE.
Totodată, Iulian Groza, Directorul Executiv IPRE, este de părere că: „Iată de ce considerăm necesară revizuirea cadrului normativ în domeniul confiscării bunurilor și includerea formei de confiscare civilă. Aplicarea confiscării civile nu ar trebui să fie limitată în timp și nici legată de careva infracțiuni specifice, după cum este cazul confiscării extinse. Autoritățile vor trebui în continuare să demonstreze caracterul ilegal al bunurilor, însă verificarea averii va fi făcută nu neapărat în cadrul unui dosar penal, dar în baza obligației de declarare a veniturilor și averii depuse de persoana fizică în sensul legislației fiscale și de integritate Orice diferență dintre declarațiile depuse și bunurile real existente vor fi considerate drept bunuri ilegale și confiscate prin intermediul confiscării civile, dacă persoana fizică nu aduce probe contrarii”.
De asemenea, IPRE consideră că introducerea instituției confiscării civile ar lărgi cu mult numărul cazurilor, dar și subiecților în raport cu care poate fi aplicată confiscarea, astfel crescând eficiența mecanismul de recuperare al activelor dobândite din activități ilegale.
Acest material video a fost elaborat, în cadrul proiectului „Sporirea rezilienței față de cleptocrația sistemică din Republica Moldova”, implementat de IPRE în parteneriat cu Comunitatea WatchDog.md și susținut financiar de Fundația Soros Moldova. Conținutul materialului video reprezintă opinia experților IPRE responsabili de elaborarea acesteia și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.
