Moldova la Summit-ul Democrației – o Insulă a Speranței. Comentariu de Iulian Groza și Mihai Mogîldea /// IPN.MD

9 decembrie 2021

„[Democrația – …] trăiește în moldovenii mândri care au contribuit la o victorie covârșitoare a forțelor democratice, cu mandat puternic de luptă împotriva corupției, pentru a construi o economie mai incluzivă.” (Joe Biden, Președintele Statelor Unite ale Americii, Discurs la cea de-a 76-a Adunare Generală a ONU, 21 septembrie 2021)

Zilele acestea, Președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden găzduiește primul Summit pentru Democrație, care reunește peste 100 de lideri mondiali. Republica Moldova este reprezentată de Președinta Maia Sandu. Care sunt așteptările principale de la Summit și care sunt prioritățile pe termen scurt și mediu ale parteneriatului strategic Moldova-SUA? Vom prezenta în continuare perspectiva noastră în acest sens.

Priorități ale sprijinului SUA pentru transformările democratice din Moldova

Cooperarea Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii se bazează pe un angajament comun pentru susținerea bunei guvernări și statului de drept. În timp ce SUA este un partener de lungă durată în procesul de transformare al Republicii Moldova, elitele guvernamentale de la Chișinău au subminat periodic în trecut potențialul unui dialog mai aprofundat și multidimensional cu Washingtonul. Derapajele democratice și lipsa voinței reformatoare a conducerii politice au limitat timp de mulți ani ambițiile Republicii Moldova pentru cooperarea transatlantică. Ca urmare a schimbărilor politice aduse de recentele alegeri parlamentare și cele prezidențiale de anul trecut, noile autorități ar trebui să valorifice această fereastră de oportunitate și să dezvolte o politică vizionară în relația cu Statele Unite, care să răspundă la provocările curente interne și externe.

Vizita recentă la Chișinău a administratorului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Samantha Power, deschide calea pentru creșterea sprijinului pentru statul de drept și eforturile anticorupție în Moldova. Pe termen scurt, activitățile de consolidare a capacităților și consilierea tehnică ar putea îmbunătăți funcționalitatea operațională a procuraturii și a altor structuri de investigație. Statele Unite ar putea să-și intensifice dialogul instituțional cu Procuratura Generală și cu alte instituții anticorupție din Republica Moldova. De asemenea, SUA ar putea stabili un cadru instituțional pentru o interacțiune continuă și schimb de bune practici cu omologii moldoveni. Înghețarea și recuperarea activelor, în special conturile bancare și proprietățile deținute de cleptocrații moldoveni în Statele Unite și în alte țări, ar putea accelera investigarea fraudei bancare și returnarea fondurilor furate de la bugetul național.

Sprijinul SUA pentru inițiativa Guvernului de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor este o altă prioritate pe termen scurt. Activarea sancțiunilor individuale direcționate în temeiul Legii Magnitsky din SUA împotriva cleptocraților fugari din Republica Moldova și a afiliaților acestora ar putea face, de asemenea, parte din efortul internațional de accelerare a investigațiilor cazurilor de corupție la nivel înalt și eforturile internaționale de recuperare a activelor.

Repere ale parteneriatul strategic SUA-Moldova pentru democrație

Transformarea democratică a Republicii Moldova va depinde de capacitatea și de rezistența acesteia la amenințările și provocările externe. Sectorul de securitate al Republicii Moldova este încă slab și incapabil să răspundă în mod corespunzător la o gamă largă de amenințări hibride, de la dezinformare la cele cibernetice sau militare. Statutul declarat de neutralitate al țării a restrâns ambițiile de reformă în domeniul de securitate. Cheltuielile reduse pentru apărare (aproximativ 0,5 la sută din PIB) și o senzație de dezinteres pentru construirea unor instituții de securitate puternice au caracterizat agenda politică în acest domeniu.

Statele Unite, direct și prin intermediul NATO, ar trebui să intensifice eforturile instituționale pentru un parteneriat mai profund cu Republica Moldova în domeniul securității cibernetice, informațiilor și infrastructurii militare. Modernizarea armatei prin instruire, achiziție de echipamente militare și programe de schimb ar trebui consolidată în următorii ani. Statele Unite ar trebui să acorde o atenție deosebită susținerii eforturilor actuale ale autorităților de a dezvolta un mecanism interinstituțional de avertizare timpurie împotriva amenințărilor hibride. Experiența Washingtonului și a NATO în construirea și operaționalizarea unui astfel de mecanism ar putea fi deosebit de utilă. Un grup de experți ar putea fi delegat la Chișinău de către Statele Unite pentru a instrui și a consilia instituțiile din Republica Moldova cu privire la conceptualizarea, testarea și implementarea acestui mecanism. În plus, Statele Unite ar putea crește sprijinul bugetar direct pentru Guvern în domeniul securității și apărării. Practicile pozitive ale condiționalității stricte și asistenței bazate pe rezultate ar putea genera un impact de lungă durată asupra creșterii rezilienței în domeniul securității a Republicii Moldovei, care încă este una fragilă.

Un alt domeniu potențial care necesită sprijinul SUA în următorii doi ani este reforma electorală și implementarea votului prin internet pentru următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a inițiat recent procesul de revizuire a Codului Electoral, care ar trebui să îmbunătățească transparența și corectitudinea competiției electorale. Astăzi, există un sprijin larg în rândul majorității parlamentare pentru implementarea metodelor alternative de vot, având în vedere faptul că mulți cetățeni ai Republicii Moldova locuiesc în străinătate. Odată ce reforma va fi votată de către Parlament, Statele Unite ar putea ajuta autoritățile electorale din Republica Moldova să dezvolte soluții informaționale cu un nivel sporit de securitate cibernetică și să testeze sistemul de vot prin internet.

În cele din urmă, Statele Unite ar trebui să ia în considerare lansarea unui al doilea program al Corporației Provocările Mileniului pentru Republica Moldova, de îndată ce primele rezultate ale reformelor justiției și anticorupție încep să apară. Primul program a oferit peste 260 de milioane de dolari, în principal pentru proiecte de infrastructură și agricultură. Un al doilea ar putea ajuta la dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze o economie mai rezilientă și securitatea energetică, să crească conectivitatea regională și să sprijine dezvoltarea sistemelor de educație și sănătate.

Republica Moldova – o Insulă a Speranței

În lumea de astăzi, afectată de multiple crize și provocări tot mai mari la adresa democrației, Republica Moldova este o insulă de speranță în urma evoluțiilor recente care au dus la formarea unui guvern cu o agendă anticorupție ambițioasă, susținut de o majoritate parlamentară covârșitoare și un președinte pro-reformă. Cu toate acestea, Republica Moldova are nevoie astăzi, probabil mai mult ca niciodată, de sprijinul larg, bine direcționat și adaptat la prioritățile curente în acest proces, venit din partea SUA și a Uniunii Europene.

Summit-ul pentru Democrație oferă o oportunitate excelentă pentru a susține transformarea țării și angajamentul politic pentru reconstruirea instituțiilor democratice funcționale și implementarea reformelor justiției și anticorupție, care vor aduce rezultate tangibile pentru cetățeni.

Summit-ul ar putea, de asemenea, să ajute la întărirea formatelor existente de cooperare regională și să exploreze oportunități de creștere a rezultatelor acestora. Spre exemplu, Trio-ul Asociat al UE cu Georgia, Moldova și Ucraina, care a fost lansat recent, are potențialul de a genera proiecte strategice de dezvoltare și infrastructură regională, precum și de a promova procesul de transformare în aceste țări. Conectarea Trio-ului la inițiativele regionale strategice ale SUA și UE, cum ar fi Inițiativa celor Trei Mări, ar trebui să ofere, de asemenea, noi oportunități de investiții pe termen lung și dezvoltare economică durabilă. Dimensiunea de securitate ar trebui să rămână în centrul acestei viziuni, în timp ce reziliența democratică ar trebui să fie în topul rezultatelor așteptate.

Iulian Groza este Director Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Anterior a ocupat funcția de viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Mihai Mogildea este lider de echipă al Programului Europenizare al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Mihai este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene al Colegiului Europei (Bruges).

Acest Comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO.md, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin autorilor. Comentariul prezintă contribuțiile autori la articolul „What’s next for US Democracy Support in Central and Eastern Europe”, publicat de German Marshal Fund al Statelor Unite, la 7 decembrie 2021.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept