#JustițiePentruMoldova: Raport alternativ de monitorizare nr.2 a implementării Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025

Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022–2025, adoptată prin Legea nr. 211/2021, a reprezentat principalul document de politici publice pentru reforma justiției în Republica Moldova. Documentul a urmărit consolidarea unui sistem judiciar independent, eficient, accesibil și responsabil, iar cadrul de monitorizare al Strategiei a încurajat elaborarea unor rapoarte alternative de către organizațiile societății civile.

În acest context, Grupul de Experți în domeniul Justiției (GEJ), în colaborare cu experții #JustițiePentruMoldova din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), au elaborat Raportul alternativ de monitorizare nr. 2 privind implementarea Strategiei pentru întreaga perioadă 2022–2025. Raportul a fost prezentat miercuri, 20 mai 2026, în cadrul Forumului #JUSTIȚIEPENTRUMOLDOVA 2.0.

Raportul evaluează atât progresul, cât și constrângerile întâmpinate în implementarea Strategiei, utilizând o metodologie cantitativă și calitativă bazată pe analiza acțiunilor asumate prin Planul de acțiuni aferent Strategiei.

Conform concluziilor raportului, din totalul de 156 de acțiuni planificate pentru implementarea Strategiei, 47 de acțiuni (30,1%) au fost realizate fără carențe, 23 (14,7%) au fost realizate cu carențe nesemnificative, 34 (21,8%) au fost realizate cu carențe substanțiale, 24 (15,4%) au fost inițiate, iar 28 (17,9%) au rămas neinițiate sau nerealizate.

Autorii subliniază că interpretarea acestor rezultate trebuie realizată în contextul schimbărilor majore produse în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, inclusiv obținerea statutului de țară candidată și lansarea procesului de screening bilateral. Aceste evoluții au generat noi priorități și au reconfigurat agenda reformelor în domeniul justiției.

În ceea ce privește Direcția Strategică I – „Independența, responsabilitatea și integritatea actorilor din sectorul justiției”, raportul constată progrese importante la nivel normativ și instituțional. Au fost instituite noi mecanisme de selecție, evaluare și promovare a judecătorilor și procurorilor, au devenit funcționale Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor în noua componență, iar mecanismele de evaluare externă (vetting și pre-vetting) au contribuit la consolidarea independenței instituționale și responsabilizării sistemului.

Totodată, raportul evidențiază și constrângeri majore, inclusiv întârzieri sistemice în adoptarea cadrului normativ secundar, ritmul lent al procedurilor de evaluare externă și deficitul de resurse umane, în special la nivelul Curții Supreme de Justiție și al curților de apel. Persistă, de asemenea, lacune privind funcționarea mecanismelor de integritate, lipsa unor mecanisme eficiente de raportare a comunicărilor ex parte și insuficiența evaluărilor independente ale reformelor implementate.

Pe Direcția Strategică II – „Accesul la justiție și calitatea actului de justiție”, raportul relevă progrese în consolidarea cadrului normativ privind protecția grupurilor vulnerabile, extinderea mecanismelor de asistență juridică garantată de stat și modernizarea procedurilor judiciare, inclusiv prin utilizarea videoconferințelor și dezvoltarea mecanismelor de probațiune.

În același timp, autorii atrag atenția asupra mai multor constrângeri structurale, precum inexistența unui mecanism funcțional de compensare a victimelor infracțiunilor, întârzierile în reforma executării hotărârilor judecătorești și lipsa unor instrumente operaționale eficiente pentru uniformizarea practicii judiciare. Raportul mai constată că digitalizarea accesului la justiție rămâne fragmentară, iar evaluarea impactului instruirilor profesionale asupra practicii judiciare este insuficientă.

Referitor la Direcția Strategică III – „Administrarea eficientă și modernă a sectorului justiției”, raportul evidențiază progrese importante în reforma hărții judiciare și a Procuraturii, precum și în dezvoltarea ecosistemului digital judiciar. Printre realizări se numără reducerea numărului procuraturilor teritoriale, crearea Agenției de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, consolidarea interoperabilității sistemelor informatice judiciare și lansarea platformei JUSTAT pentru statistica judiciară.

Cu toate acestea, raportul atrage atenția asupra crizei persistente de personal în instanțe și procuraturi, întârzierilor în investițiile de infrastructură și nefinalizării mai multor sisteme informaționale esențiale pentru e-justiție. De asemenea, autorii semnalează că utilizarea softului rusesc TrueConf pentru videoconferințe continuă să ridice probleme de securitate, iar sistemul e-Dosar judiciar funcționează în continuare în regim de pilotare prelungită.

Raportul formulează și o serie de priorități pentru viitorul document de politici publice în domeniul justiției. Printre acestea se numără consolidarea mecanismelor de evaluare independentă a reformelor, accelerarea ocupării funcțiilor vacante de judecători și procurori, dezvoltarea unor mecanisme funcționale de integritate, standardizarea practicilor judiciare, precum și elaborarea unei strategii coerente privind resursele umane și digitalizarea sistemului de justiție.

Versiunea Raport alternativ de monitorizare nr. 2 a implementării Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 este disponibilă aici.

De asemenea, puteți consulta principalele constatări ale Raportului pe pagina web interactivă disponibilă aici.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului de prezentare a raportului aici.

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.