Studiu: Europenizarea Republicii Moldova: Mai mult decât un proces
Editat de: Iulian Groza
Autori: Cristina Gherasimov, Stanislav Ghilețchi, Iulian Groza, Dumitru Mînzărari, Sarah Pagung, Florent Parmentier, Erik Sportel
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat studiul „Europenizarea Republicii Moldova: Mai mult decât un proces”. Publicația include o compilație de trei analize tematice care a beneficiat de contribuțiile unui grup de cercetători din Republica Moldova, Germania, Regatul Țărilor de Jos și Franței care analizează procesul de europenizare al Republicii Moldova prin prisma a trei dimensiuni care necesită intervenții determinante la nivel național cu suportul Uniunii Europene și anume cea societală, politică și de securitate.
Publicația poate fi accesată în versiunea Română aici, iar în versiunea Engleză aici.
|
|
|
Raport alternativ: Acordul de Asociere UE-Moldova. Șase ani de implementare: Progrese. Constrângeri. Priorități
Autori: Iulian Groza, Iulian Rusu, Stanislav Ghilețchi, Mariana Platon, Victoria Nemerenco
Pe parcursul celui de-al șaselea an de implementare a Acordului de Asociere (1 septembrie 2019 – 1 septembrie 2020), sintetizând rezultatele și constrângerile identificate, se constată un progres în acele domenii și sectoare prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară, oferite de UE. UE rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova, cu peste 63% din exporturile moldovenești orientate pe piața europeană și aproape 50% din importuri care sunt de origine din UE. Totodată, nu s- au constat evoluții concludente în realizarea părții valorice a Acordului de Asociere.
Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ: Șase ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova, prezentat de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.
Pentru mai multe detalii Raportul poate fi consultat în Română și Engleză.
|
|
 TOP 3 Dezbateri
1. EU Debates Cafe: „Votul în diasporă: soluții optime pentru depășirea provocărilor curente”
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Comunitatea „Adoptă un Vot”, Privesc.Eu și cu suportul oferit de Fundaţia Hanns Seidel, a organizat miercuri, 25 noiembrie 2020, cea de a 11-ea videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicată identificării soluțiilor optime pentru depășirea provocărilor curente legate votul în diasporă.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de Echipă, Programul Europenizare, IPRE, s-au referit la principalele provocări legate de organizarea alegerilor prezidențiale în diasporă, pornind de la constatările preliminare ale observatorilor naționali și internaționali privind alegerile prezidențiale din 1 și 15 noiembrie 2020. Totodată, în cadrul discuției, au fost analizate necesitatea și fezabilitatea introducerii metodelor alternative de vot pentru următoarele scrutine naționale.
2. EU Debates Cafe: „Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol în contextul crizei COVID-19: provocări și soluții”
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.eu și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat joi, 28 mai 2020, cea de a cincea videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line dedicată dialogului dintre Chișinău și Tiraspol în contextul crizei COVID-19.
La dezbatere au participat Cristina Lesnic, Viceprim-ministru pentru Reintegrare, Andrei Popov, Președinte, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și Ion Manole, Director Executiv, Asociația Promo-Lex. În intervențiile acestora, vorbitorii s-au referit la modul cum funcționează comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol pe timp de pandemie, ce demersuri au întreprins autoritățile Republicii Moldova pentru a soluționa provocările cu care se confruntă regiunea transnistreană, ce probleme legate de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană au fost identificate în această perioadă și care a fost rolul partenerilor internaționali în gestionarea stării de urgență în regiunea transnistreană.
3. EU Debates Cafe: „Asistența UE pentru redresarea efectelor COVID-19 asupra Republicii Moldova”
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.eu și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat joi, 14 mai 2020, cea de a patra videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line dedicată asistenței al UE pentru Republica Moldova în general și pentru redresarea consecințelor COVID-19 în special.
La dezbatere au participat Excelența Sa Ambasadorul Peter Michalko, Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Tatiana Molcean, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor și Adrian Ermurachi, Secretar General Adjunct al Guvernului Republicii Moldova. În intervențiile acestora, vorbitorii s-au referit în special la cadrul de coordonare al asistenței externe la nivelul donatorilor și al Guvernului Republicii Moldova, cum ajută Uniunea Europeană Republica Moldova în gestionarea crizei pandemice COVID-19 și a consecințelor acesteia, care sunt beneficiarii principali ai suportului UE în Republica Moldova, dar și despre cum, când și în ce condiții Republica Moldova ar putea valorifica asistența macrofinanciară a UE.
|
|
 TOP 3 Opinii
1. Implicarea Misiunii OSCE în aplanarea problemelor conexe crizei COVID-19: este loc pentru mai mult?
Autor: Mihai Mogîldea
Misiunea OSCE în Republica Moldova poate juca un rol-cheie în gestionarea situației actuale, cauzată de ilegalitățile regimului de la Tiraspol. Mandatul Misiunii nu este unul restrictiv în acest sens și oferă pârghii pentru antrenarea eforturilor de monitorizare, analiză și comunicare a problemelor identificate în perimetrul regiunii transnistrene și a Zonei de Securitate. Expertiza Misiunii trebuie orientată în sprijinul depășirii situațiilor de criză, prin condamnarea oricărui act ce atentează la suveranitatea Republicii Moldova și a angajamentelor în vigoare.
2. Impactul economic al COVID-19: la ce ne putem aștepta în cazul Moldovei?
Autori: Dumitru Vicol, Mihai Mogîldea
Experiența statelor din regiune sugerează că autoritățile de la Chișinău ar trebui să se focuseze pe două obiective: oferirea lichidităților și flexibilitatea obligațiunilor fiscale. Referitor la lichidități, guvenul ar putea fi oferi o linie de creditare pe termen scurt cu dobândă zero pentru întreprinderile în dificultate. Pe dimensiunea obligațiunilor fiscale, ar fi necesar un mecanism de flexibilitate unde întreprinderile în dificultate să aibă posibilitatea de a eșalona și amâna majoritatea obligațiilor fiscale pe primele două trimestre ale anului, în caz că un indicator economic, precum vânzările, scad mai mult de un procent anume.
3. Soluții post-criză COVID-19: cum putem facilita relansarea economiei cu suportul partenerilor externi?
Autori: Dumitru Vicol, Mihai Mogîldea
Revigorarea economiei Republicii Moldova în perioada următoare va depinde de capacitatea de răspuns a autorităților de la Chișinău la provocările curente. Resursele bugetare limitate pot fi suplimentate de suportul partenerilor externi, acordat în baza unui plan coerent și transparent de măsuri post-criză.
|
|
 TOP 3 Note Analitice
1. Republica Moldova între atragerea asistenței externe și comunicare strategică: un tangou fragil
Autori: Dumitru Vicol, Vadim Pistrinciuc
Magnitudinea și costul suportului financiar extern sunt strâns legate de capacitatea elitelor politice ale Republicii Moldova de a face față provocărilor existente. Împrumuturile străine sunt percepute pozitiv în știrile de limbă engleză, consolidând imaginea Republicii Moldova la nivel internațional. Totuși, asistența financiară în Republica Moldova devine tot mai des obiectul politizării excesive și manipulărilor interne. Autoritățile naționale nu asigură transparența necesară pentru procesul de negocieri și nici o comunicare publică strategică despre valoarea și condițiile asistenței externe. Experiența pe termen lung a guvernelor Republicii Moldova în conducerea negocierilor cu ușile închise pentru obținerea sprijinului financiar a alimentat neîncrederea cetățenilor în autorități.
2. Notă Analitică: Cum să evităm fraudarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova?
Autori: Cristina Gherasimov,Vadim Pistrinciuc
Moldova se pregătește pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an. La fel ca și în 2016, se preconizează o cursă electorală strânsă, iar rezultatul final al alegerilor va fi influențat de voturile din două grupuri-cheie de alegători – diaspora moldovenească și regiunea transnistreană. Limitarea votului unui grup în detrimentul celuilalt ar putea să joace un rol decisiv asupra rezultatului acestui scrutin, iar actuala criză din domeniul sănătății, precum și pericolul unui nou val de îmbolnăviri Covid-19 în următorul sezon rece, pot crea loc pentru noi abuzuri.
3. Este programul „primul automobil”unul potrivit?
Autor: Stanislav Ghilețchi
La sfârșitul lunii decembrie 2019, Prim-ministrul Ion Chicu, a anunțat, în cadrul evenimentului „Dialog Pro-Business”, că guvernul are ca idee lansarea programului „Primul automobil”, care ar urma să fie similar programului „Prima casă”. Totuși, până la momentul actual, autoritățile nu au oferit mai multe detalii despre obiectivele, bugetul sau condițiile programului.
|
|
 TOP 3 Podcast-uri
1. „Noi și Europa”. Podcast XX. Repercusiunile crizei COVID-19 asupra migranților moldoveni
Autori: Mihai Mogildea și Cristina Papușoi
În episodul XX al podcast-ului „Noi și Europa”, am discutat cu Vitalie Varzari, Asistent de Program, IOM Moldova, despre repercusiunile crizei COVID-19 asupra migranților moldoveni și ce acțiuni ar trebui întreprinse de către autorități pentru susținerea migranților reîntorși în Republica Moldova.
2. „Noi și Europa”. Podcast XIX. Alegerile prezidențiale din Polonia și impactul acestora asupra politicii externe a Varșoviei
Autori: Mihai Mogildea și Cristina Papușoi
În episodul XIX al podcast-ului „Noi și Europa”, vă propunem să ascultați un interviu cu Octawian Milewski, politolog specializat în Europa Centrală și de Est. Octawian ne-a prezentat principalele repere ale alegerilor prezidențiale din Polonia, dar ne-a vorbit și despre relațiile Varșoviei cu Bruxelles-ul și rolul Poloniei ca putere regională în Europa de Est.
3. „Noi și Europa”. Rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA și impactul acestora asupra politicii externe americane
Autori: Mihai Mogildea și Cristina Papușoi
În episodul XXIV al podcast-ului „Noi și Europa”, vă propunem să audiați un interviu cu Dumitru Mînzărari, Analist Asociat al IPRE și al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP). Am abordat împreună cu Dumitru principalele implicații ale rezultatelor alegerilor prezidențiale asupra relațiilor SUA cu Uniunea Europeană, Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă.
|
|
 TOP 3 Video
1. (Video) Poduri de Legătură cu Uniunea Europeană – inițiativa IPRE după 2 ani și jumătate
Autor: Iulian Groza
În toamna anului 2017, IPRE a lansat proiectul „Stabilirea podurilor de legătură cu UE”, implementat cu sprijinul inițiativei Open Society Foundation for Europe (OSIFE). Ne-am propus să creăm mai multe parteneriate de cercetare și advocacy cu think-tank-uri din Uniunea Europeană în special din Germania, Olanda, Franța și Austria. Obiectivul nostru principal a fost să contribuim prin activitățile noastre la promovarea mai activă a europenizării Republicii Moldova pe agenda publică din țara noastră și din UE.
Pe parcursul ultimilor 2 ani și jumătate, IPRE a reușit să realizeze mai multe activități de cercetare, schimburi de experiență, vizite în parteneriat cu Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (Institut für Europäische Politik), Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP), Centrul austro-francez pentru apropiere în Europa (CFA) de la Viena, Centrul de cercetări politice al Science Po (CEVIPOF) de la Paris, Centrul pentru Studii de Securitate Europeană (CESS) de la Groeningen și Institutul Clingendael de la Haga.
2. (Video) Cum poate fi asigurată o justiție independentă și integră?
Autori: Iulian Rusu, Vladislav Gribincea
Ministerul Justiției a definitivat proiectul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției și a Planului de Acțiuni pentru anii 2021-2024. Este absolut necesar să existe un suport politic larg din partea decidenților, un mecanism eficient de monitorizare a implementării activităților, o structurare a consecutivității activităților, precum și resurse financiare suficiente pentru implementarea acesteia. Strategia reprezintă o oportunitate pentru schimbarea spre bine a stării de lucruri în sectorul justiției, promovarea profesioniștilor integri în domeniu și crearea mediului sigur pentru cetățeni.
3. (Video) Concluziile experților GEJ după votarea legilor din ședința nocturnă
Autori: Svetlana Balmuș, Iulian Rusu, Veronica Mihailov-Moraru
Grupul de Experți în domeniul Justiției (#GEJ) au pregătit un material video privind legile adoptate recent de Parlament cu încălcarea prevederilor Constituționale, ale cadrului normativ privind modul de elaborare, examinare și adoptare a legilor, dar și cele ce încalcă angajamentele internaționale ale Republicii Moldova.
Concluzia membrilor #GEJ este că Parlamentul a desconsiderat importante prevederi ale cadrului normativ național dar și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și consideră absolut necesar un control riguros al constituționalității legilor adoptate, dar și o revenire la procedurile și rigorile stabilite în cadrul normativ național.
|
|
|
|
TOP 3 Infografice
