Cel de-al doilea sondaj de opinie #JustițiePentruMoldova: Aproximativ jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin că situația din domeniul justiției s-a îmbunătățit în ultimii trei ani

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Magenta Consulting, a prezentat vineri, 6 februarie 2026, rezultatele celui de al doilea sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției – #JustițiePentruMoldova.

Scopul primar al studiului este identificarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective. Rezultatele celui de-al doilea sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției au fost comparate cu rezultatele cercetării precedente, realizate în 2023.

Rezultatele sondajului indică o ameliorare vizibilă a percepțiilor publice asupra sistemului de justiție comparativ cu 2023. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, față de 32% în 2023, în timp ce 20% apreciază că situația s-a înrăutățit. De asemenea, 56% dintre respondenți consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit ca urmare a eforturilor guvernelor din perioada 2021–2025. În percepția publică, sistemul de justiție este asociat în principal cu judecătoriile (39%), urmate de procuraturi (26%) și poliție (24%).

În pofida acestei evoluții pozitive, corupția rămâne principala problemă structurală în percepția cetățenilor, fiind menționată spontan de 57% dintre respondenți, urmată de „cumătrism”/lipsa meritocrației și neprofesionalismul specialiștilor (câte 15%). Cel puțin o treime dintre respondenți consideră că există multă corupție în instituțiile de justiție, în special în poliție (40%), sistemul judecătoresc și procuratură (37%) și în rândul avocaților (34%), deși aceste percepții sunt mai scăzute decât în 2023 pentru instanțe și procuratură.

Totodată, încrederea în instituțiile de justiție este în ușoară creștere, dar rămâne moderată. Astfel, 41% dintre respondenți au încredere în avocați, 36% în poliție și 31% în sistemul judecătoresc și procuratură. De asemenea, majoritatea exprimă opinii pozitive față de avocați (78%), poliție (74%), judecători (71%) și procurori (69%). Însă aproape jumătate au o atitudine negativă față de politicieni. Genul, vârsta, sau apartenența etnică continuă să nu influențeze încrederea în judecători și procurori la cel puțin o treime dintre respondenți. Totodată, aproximativ fiecare al treilea respondent afirmă că are mai puțină încredere într-un judecător sau procuror ce aparține unei minorități etnice (33%). Percepția privind independența judecătorilor și procurorilor s-a îmbunătățit față de 2023 (54% îi consideră total sau mai degrabă independenți), dar opiniile rămân polarizate.

Potrivit analizei sondajului, evaluarea activității instanțelor este mai favorabilă decât în trecut: majoritatea respondenților consideră că instanțele au specialiști competenți (79%), sunt accesibile pentru fiecare (73%), eficiente (66%), slujesc interesului public (63%), sunt imparțiale (61%) și echitabile (59%). Totodată, similar cu sondajul precedent, respondenții consideră că judecătoriile nu sunt suficient de rapide (57%) și nici transparente (48%). Totodată, în ultimii trei ani, 53% din respondenți au interacționat cu notari, 41% cu poliția, 20% cu o instanță, iar 12% cu procuratura.

Similar primului sondaj, majoritatea respondenților au auzit despre reformele din sectorul justiției și anticorupție (76%) și Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiție (70%), însă doar o minoritate cunoaște detalii. Nivelul de informare despre reforma justiției rămâne neuniform: puțin sub jumătate (45%) este mai degrabă sau foarte informată în privința reformei, iar 55% sunt puțin sau deloc informați. Principalele surse de informare despre reformă sunt rețelele sociale (62%), televiziunea (56%) și site-urile de știri (42%).

Nivelul de încredere în vetting-ul realizat pentru verificarea integrității judecătorilor și procurorilor rămâne unul moderat, dar înregistrează o ușoară creștere. Puțin sub jumătate dintre respondenți (45%) declară că au multă încredere în rezultatele vetting-ului, ceea ce reprezintă o creștere ușoară de 5 p.p. față de sondajul precedent. În același timp, 39% au puțină încredere în rezultatele vetting-ului, iar 14% nu au încredere în acesta. În mod consistent, respondenții mai informați despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting, ceea ce ar putea sugera că informarea publică influențează direct legitimitatea percepută a instrumentelor de integritate.

Totodată, majoritatea respondenților consideră că reforma justiției este importantă pentru aderarea Republicii Moldova la UE (85%), deși această pondere este ușor mai mică decât în 2023 (-10 p.p.). Așteptările publice de la guvern pentru etapa următoare a reformei sunt orientate în principal pe trei priorități: reducerea corupției (48%), pedepsirea cazurilor de mare rezonanță (42%) și excluderea persoanelor neintegre din sistemul de justiție (39%).

Datele prezentate în acest studiu au fost colectate în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2025, fiind folosită metoda cantitativă – un sondaj CATI (Computer-Assisted Telephone Interview – sondaj la telefon). Sondajul a fost realizat cu un eșantion probabilistic proporțional național de 1125 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+.

Mai multe detalii despre datele sondajului le puteți găsi în limba română aici și în limba engleză aici.

Evenimentul de prezentare al sondajului de opinie poate fi urmărit aici.

Datele primului sondaj le puteți găsi în limba română aici și în limba engleză aici.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.