Dialog de politici #JusticePentruMoldova pe subiectul proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale)
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat luni, 22 decembrie 2025, un dialog de politici #JustițiePentruMoldova pe subiectul proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale). Evenimentul a reunit experți, reprezentanți ai autorităților publice, experți juridici, instituții de aplicare a legii și societatea civilă pentru a examina implicațiile legislative, instituționale și practice ale proiectului de lege.
Discuția, moderată de Stanislav Ghilețchi, Director adjunct IPRE, s-a axat pe analiza implicațiilor legislative, instituționale și practice ale proiectului de lege, în contextul procesului accelerat de armonizare a legislației Republicii Moldova cu standardele Uniunii Europene și al avansării pe agenda de aderare la UE. Un accent deosebit a fost pus pe concluziile Opiniei formulate anterior de Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul IPRE, care a evidențiat atât progresele în alinierea la standardele europene, cât și necesitatea unor clarificări suplimentare pentru a asigura predictibilitatea, proporționalitatea și transparența în aplicarea noilor norme.
Angela Popil, Membră, Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ), a menționat: „Într-adevăr, am analizat un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției în anul 2025, care urmărește transpunerea inițială a patru instrumente internaționale, în special directive ale Uniunii Europene, care reglementează răspunderea persoanei juridice pentru infracțiunile comise în întreaga paletă de infracțiuni prevăzută de legea penală a Republicii Moldova. Proiectul de lege vizează modificări la Codul penal și Codul de procedură penală, oferind instrumentarul necesar pentru punerea în aplicare mai eficientă a Legii 25 din 2016 privind încălcarea măsurilor restrictive internaționale. Recomandările noastre s-au concentrat în primul rând pe necesitatea clarificării și eliminării unor terminologii utilizate, astfel încât să fie foarte clar cum sunt aplicate noile norme în ceea ce privește răspunderea penală a persoanei juridice și partea legată de încălcarea măsurilor restrictive internaționale. Este esențial ca aceste norme să fie inteligibile și aplicabile în practică, pentru a evita ambiguitățile în aplicarea lor”.
Stanislav Copețchi, Secretar de Stat, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat: „În primul rând, Ministerul Justiției mulțumește echipei IPRE și grupului de experți care, de fiecare dată când Ministerul lansează un proiect normativ, vin cu sprijin și critici constructive, contribuind astfel la îmbunătățirea proiectelor legislative. În esență, proiectul îmbunătățește legislația penală, procesual-penală și execuțională privind răspunderea penală a persoanei juridice și aplicarea sancțiunilor. Transpunem patru instrumente comunitare: două decizii-cadru ale Consiliului și două directive, incluzând combaterea corupției în sectorul privat, combaterea rasismului și xenofobiei, precum și prevenirea spălării banilor. Unul dintre aceste instrumente este relativ nou și nici majoritatea statelor europene nu l-au transpus integral. Măsurile restrictive internaționale au fost reglementate încă din 2016, iar acum se acordă o atenție sporită eficienței acestora.. Astfel, Republica Moldova s-a angajat să transpună directivele și să elimine vidurile legislative existente. Am identificat vulnerabilități în transpunerea Codului penal și a legii privind măsurile restrictive, precum și în Codul contravențional. Astfel, Ministerul Justiției a decis să trateze aceste aspecte într-o manieră mai comprehensivă, inclusiv prin reglementări sectoriale și suplimentarea răspunderii contravenționale”.
Vasile Grejdieru, Șef al Direcției juridice a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a subliniat: „Conceptual, suntem deranjați de faptul că în atribuțiile poliției se introduc anumite responsabilități legate de executarea sentințelor persoanelor juridice, fără a exista un temei legal clar pentru aceste atribuții. Mai mult, nu există proceduri operaționale clare care să ghideze acțiunile poliției. De exemplu, conform Codului de executare, articolul 280, organul de probațiune urmează să trimită organului de poliție sentința de condamnare în ceea ce privește controlul executării acesteia. Însă Legea 320 privind activitatea poliției și statutul polițistului stabilește atribuțiile clare ale poliției, iar în aceasta nu se regăsesc responsabilități pentru urmărirea executării pedepselor. Considerăm că, la această masă, ar fi fost necesară participarea și a reprezentanților Serviciului Fiscal de Stat sau ai administratorilor autorizați, deoarece anumite pedepse complementare sunt aplicabile persoanelor juridice prin responsabilitatea administratorilor. Mecanismul și modul de funcționare al acestor atribuții nu sunt, însă, clar definite”.
Olga Ionaș, Procuror în secția asistență juridică și cooperare internațională, Procuratura Generală a Republicii Moldova, a spus: „Conform proiectului de lege, am constatat că prevederile celor două decizii-cadru și ale directivei sunt transpuse foarte precis. Alte prevederi, care nu au fost incluse în proiect, erau deja reglementate în legislația noastră penală și procesual-penală. Propunerile Procuraturii, înaintate prin primul și al doilea aviz, au fost în mare parte acceptate de Ministerul Justiției, cu excepția unor aspecte mai puțin esențiale. Sunt de acord cu poziția Ministerului de Interne. Prevederile Codului procesual penal sunt conforme cu actele UE, însă trebuie să acordăm o atenție deosebită implementării lor practice. Este esențial să fie clar cui se transmite informația, ce instituție ce responsabilități are, astfel încât scopul legii penale să fie atins, atât pentru instanțe, cât și pentru procurori”.
Livia Mitrofan, Membră, Consiliul Superior al Magistraturii, a comentat: „În ultima perioadă s-a constatat săvârșirea mai multor infracțiuni de către persoane juridice. Legislativ, avem reglementări, însă acestea sunt învechite și nu reflectă realitățile actuale, mai ales în ceea ce privește pedepsele. Există trei forme de pedepse sau măsuri procesuale de constrângere aplicabile persoanelor juridice, inclusiv pentru infracțiuni de corupție electorală sau de corupție în general. Acest proiect de lege nu este doar binevenit, ci este imperios necesar și trebuie discutat și aprobat până la final. Când discutăm conceptul, nimeni nu contestă necesitatea adoptării acestui proiect.”.
Pentru mai multe detalii vizionați în reluarea înregistrarea video a evenimentului aici.
Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.
