Notă analitică IPRE: Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin aderarea țării la Uniunea Europeană

Susținerea cetățenilor Republicii Moldova pentru aderarea la UE a crescut pe parcursul anului curent. Rolul UE în depășirea provocărilor legate de criza energetică și suportul acordat pentru impulsionarea reformelor-cheie la nivel național a facilitat această dinamică pozitivă. În același timp, organizarea celor două evenimente de anvergură – Adunarea Națională „Moldova Europeană” și Summit-ul Comunității Politice Europene au crescut nivelul de conștientizare și interes al publicului larg cu privire la relațiile dintre Chișinău, Bruxelles și alte capitale europene. Accentul pus de UE asupra necesității reformării sectorului justiției și a luptei eficiente împotriva corupției a generat o mai bună înțelegere în rândul societății a pașilor stringenți ce trebuie parcurși pentru a avansa procesul de aderare. Totuși, deși peste 60% dintre respondenți susțin că, mai devreme sau mai târziu, țara noastră va adera la UE, putem identifica niște așteptări exagerate în percepțiile privind durata estimativă a întregului proces de aderare la UE, cât și a negocierilor de aderare.

Aceasta este una din principalele constatări al note analitice, care este elaborată de Mihai Mogîldea, Director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care analizează percepția cetățenilor Republicii Moldova cu privire mai multe aspecte conexe integrării europene: (1) perspectivele aderării Republicii Moldova la UE, (2) nivelul și sursele de informare privind UE, (3) relațiile comerciale dintre Republica Moldova și țările membre ale UE, dar și (4) asistența externă a UE pentru țara noastră. Analiza este fundamentată pe rezultatele unui sondaj de opinie, efectuat de către IPRE și CBS-AXA în două iterații: 1 – 15 martie 2023 și 13-28 iunie 2023.

Potrivit autorului, pe parcursul anului 2023, datele sondajului IPRE/CBS-AXA au arătat o creșterea notabilă, cu circa 4,2%, a sprijinului pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Astfel, susținerea pentru acest deziderat a crescut de la 51,2% la 55,4% pe fonul reducerii numărului celor indeciși de la 12,70% la 8,9% și a descreșterii oponenților aderării la UE de la 31,3% la 30,3%.

Totodată, peste jumătate din cetățenii Republicii Moldova sunt puțin sau slab informați cu privire la Uniunea Europeană. Această constatare necesită ajustări și schimbări vizibile în strategiile de comunicare ale autorităților naționale și UE în Republica Moldova. Deși există îmbunătățiri semnificative în eforturile de comunicare, acestea trebuie ajustate la profilul socio-economic al cetățenilor din regiunile rurale și urbane.

Pe dimensiunea relațiilor comerciale, autorul constată că un sfert din cetățenii moldoveni consideră Federația Rusă drept o piață-cheie de export pentru produsele autohtone. Această percepție eronată, ce situează Moscova pe al doilea loc în rândul piețelor de export menționate de către respondenți, este puternic alimentată de narativele false promovate de unii politicieni de la Chișinău. Diferențele mari, atât din punct de vedere procentual, cât și numeric, dintre volumul exporturilor ce se îndreaptă spre UE în raport cu alte piețe, ar trebui să fie reflectate corespunzător și în percepțiile cetățenilor. Când vine vorba de principalii parteneri comerciali din interiorul UE pentru Republica Moldova, răspunsurile respondenților au demonstrat o înțelege bună a realităților, apropiată de datele statistice oficiale.

„Cele mai îmbucurătoare tendințe le putem observa la capitolul asistenței externe din partea UE. Aproape 50% dintre respondenți sunt la curent cu cel puțin câteva proiecte de investiții ale UE la nivel local. Înțelegerea domeniilor de asistență ale UE pentru Republica Moldova, prin prisma proiectelor dezvoltate de către UE în comunitățile locale, este cel mai bun instrument de a ajuta la conștientizarea beneficiarilor și a grupurilor-țintă ale asistenței UE. Dincolo de aceste aspecte, persistă în continuare senzația că autoritățile publice centrale beneficiază cel mai mult de pe urma fondurilor europene, percepție ce trebuie combătută prin exemple și studii de caz cât mai vizibile”, consideră Mihai Mogîldea.

Pentru a îmbunătăți capacitățile de comunicare și informare a publicului larg privind rolul și importanța procesului de integrare europeană pentru societatea din Republica Moldova, IPRE vine cu următoarele recomandări:

• Explicarea, pentru publicul larg, într-un limbaj simplu și atractiv, a construcției procesului de aderare la UE, împreună cu beneficiile și oportunitățile intermediare pentru societate aduse de către acest proces. Deși nu există încă o estimare clară a fondurilor de pre-aderare ce vor fi accesate de către Republica Moldova, experiența statelor din Balcanii de Vest poate fi utilizată pentru a explica ce presupun aceste fonduri și cum pot fi accesate de către entitățile guvernamentale și non-guvernamentale.
• Ajustarea și coordonarea strategiilor de comunicare ale UE, autorităților guvernamentale și ale societății civile pe dimensiunea reformelor, programelor și proiectelor publice susținute cu bani europeni. Deși există mai multe platforme dezvoltate de către UE pentru a prezenta proiectele susținute de UE la nivel central și local, autoritățile nu au dezvoltat încă o pagină web care să permită vizualizarea într-un mod simplu a impactului produs de fondurile europene la nivel central și local. Un mecanism online ar ajuta la promovarea parteneriatului cu UE și ar face mai ușoară explicarea beneficiarilor asistenței UE.
• Organizarea unei campanii de comunicare „din ușă în ușă” despre susținerea acordată de către UE pentru Republica Moldova, în special în regiunile unde se înregistrează o rată mai mare de reticență față de integrarea europeană a Chișinăului. Deși UE a investit peste 220 de milioane de euro în regiunea găgăuză în perioada 2015 – 2023, susținerea integrării europene de către locuitorii acestei regiuni rămâne, în continuare, una redusă. Instrumentele de comunicare utilizate până acum nu au adus impactul scontat. Este cazul ca UE să ia în calcul desfășurarea unei campanii de comunicare „la firul ierbii”, desfășurată în parteneriat cu autoritățile locale credibile și lideri din comunitățile ce subscriu valorilor europene.
• Antrenarea autorităților locale, beneficiare ale asistenței UE, în acțiuni sistemice de comunicare și informare pe marginea proiectelor dezvoltate în satele și orașele pe care le administrează. Primarii, dar și consilierii locali, trebuie să fie incluși în acțiunile de comunicare. Acest lucru trebuie să fie asigurat printr-un dialog continuu cu autoritățile centrale și reprezentații misiunilor diplomatice ale țărilor UE în Republica Moldova.
• Promovarea mai activă a istoriilor de succes ale antreprenorilor care au beneficiat de asistența UE, cu scopul scoaterii în prim-plan a volumului asistenței acordate mediului de afaceri din totalul fondurilor europene pentru Republica Moldova, dar și plus valoarea acestei asistențe pentru cetățenii de rând.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta nota analitică disponibilă aici.

Notă analitică a fost realizată în cadrul proiectului „Creșterea rolului centrelor de cercetare în sprijinirea efortului național de integrare europeană a Republicii Moldova #ThinkTanks4EUMembership”, implementat de către IPRE, cu susținerea Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF).