Raport Alternativ IPRE: 8 ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova – Progrese, Constrângeri și Priorități

25 noiembrie 2022

Pe parcursul celui de-al optulea an de implementare a Acordului de Asociere, dialogul politic UE-Moldova a fost consolidat și avansat, în special odată cu obținerea, la 23 iunie 2022, a statutului de țară candidată la UE. Decizia UE a avut la bază opinia favorabilă a Comisiei Europene, după evaluarea Chestionarului completat în contextul cererii de aderare depuse de țara noastră în luna martie 2022. De asemenea, a fost luat în considerare progresul realizat în implementarea Acordului de Asociere (AA), dar și angajamentul autorităților, ancorate ferm pe calea europeană și pro-reformă. Această apreciere a fost confirmată și de Raportul Parlamentului European privind implementarea AA, adoptat la 19 mai 2022. Un alt factor ce a contribuit la recunoașterea clară a perspectivei europene a fost determinarea UE de a transmite un mesaj fără echivoc, drept răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ „Opt ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova: progrese. constrângeri. priorități”, prezentat astăzi, 25 noiembrie 2022, de Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.

Potrivit analiștilor IPRE, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova. De la sfârșitul anului 2021 și până în august 2022, UE a alocat Republicii Moldova 340 de milioane de euro sub formă de granturi, suport bugetar și proiecte, pentru a răspunde la crizele social-economice, energetice, umanitare și de securitate. UE sprijină, de asemenea, comunicarea strategică, jurnalismul de investigație și combaterea dezinformării printr-un proiect în valoare de cinci milioane de euro. În 2022, UE a mobilizat zece milioane de euro pentru a sprijini participarea societății civile la punerea în aplicare a Acordului de Asociere. Adițional, în iulie 2022, a intrat în vigoare un nou program de asistență macrofinanciară a UE în valoare de 150 de milioane de euro, care va contribui la eforturile țării de a face față repercusiunilor invaziei ruse în Ucraina. La 1 august 2022, UE a transferat primă tranșă de 50 de milioane de euro, din care 35 de milioane sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții concesionale și 15 milioane sub formă de granturi. În plus, în cadrul Planului Economic și de Investiții al Parteneriatului Estic, Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro pentru investiții în autostrăzi moderne și îmbunătățirea siguranței rutiere și conectarea Moldovei la rețeaua TEN-T. Mai mult, la 10 noiembrie 2022, în cadrul vizitei oficiale la Chișinău Președinta Comisiei Europene a anunțat un sprijin adițional pentru Republica Moldova în valoare de 250 milioane de euro pentru a face față crizei energetice generate din iarna curentă. Astfel, 200 milioane de euro vor fi oferite în cadrul unui nou program de asistență macro-financiară care vor fi disponibile din ianuarie 2023 și alte 50 milioane de euro sub forma de sprijin direct bugetar.

Totodată, pentru a răspunde necesităților Republicii Moldova în gestionarea numeroaselor crize, la inițiativa Miniștrilor Afacerilor Externe ai Germaniei, Franței și României a fost lansată, în aprilie 2022, Platforma de sprijin pentru Moldova, cu participarea statelor membre ale UE, țărilor G7, instituțiilor financiare internaționale și a organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare. În cadrul primelor două conferințe ale Platformei, care s-au ținut până acum – la Berlin și la București – au fost mobilizate aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru următorii trei ani.

Cooperarea UE-Moldova în domeniul politicii externe și de securitate a fost aprofundată și extinsă, pe fundalul crizelor energetice, de securitate și umanitare generate de războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al avansării Republicii Moldova spre obținerea statutului de țară candidată la UE. A fost lansat Dialogul de nivel înalt UE-Moldova în domeniul politicii externe și de securitate și au fost reluate Consultările politice UE-Moldova în domeniul securității și apărării. Republica Moldova se aliniază la majoritatea Declarațiilor UE și a Deciziilor Consiliului UE privind măsurile restrictive internaționale. Prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, Consiliul UE a aprobat două programe în valoare de 47 de milioane de euro pentru următorii trei ani.. În acest sens, Republica Moldova și UE urmează să valorifice toate mecanismele de cooperare și de sprijin pentru a crește nivelul de reziliență, dar și a asigura țara cu capacități de monitorizare, identificare, prevenire și răspuns la amenințările la adresa securității și a ordinii constituționale. Autoritățile au inițiat elaborarea Strategiei de Securitate Națională.

În perioada de referință, cel mai substanțial progres a fost atins la capitolul supremația legii, fiind aprobată Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022–2025 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia. Adițional, în perioada dată a fost adoptată Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale procurorilor și judecătorilor, care prevede desfășurarea unei proceduri unice de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților înscriși la concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în Consiliul Superior al Magistraturii și în colegiile specializate din subordinea acestora. Evaluarea în cauză este în plin proces de implementare. De asemenea, au fost aprobate un șir de modificări la nivel legislativ care vin să transpună noile prevederi constituționale, intrate în vigoare la 1 aprilie 2022, prin care se urmărește creșterea independenței Consiliului Superior al Magistraturii, eliminarea mandatului de cinci ani pentru judecătorii începători, dar și alte măsuri care să asigure o independență mai mare a sistemului judecătoresc. La aceasta se adaugă și modificările operate la Legea nr.152/2006 privind Institutul Național al Justiției, care vin să asigure un sistem suplimentar de verificare a integrității candidaților, dar și mai multe măsuri de consolidare instituțională.

Comerțul cu Uniunea Europeană a fost extins și consolidat în ultimul an. Exporturile de bunuri din Republica Moldova către statele membre ale UE au înregistrat o creștere de 270 mln. USD în anul 2021 comparativ cu 2020 și au constituit 1,91 mlrd. USD, ceea ce reprezintă circa 61,1% din totalul exporturilor țării pentru anul trecut. Procentual, cota de exporturi în UE a fost în scădere cu 5,4 puncte procentuale față de anul 2020. Exporturile de bunuri pentru primele opt luni ale anului 2022 au constituit 1,75 mlrd. USD, ceea ce înseamnă circa 59,5% din totalul exporturilor Republicii Moldova, cu 629 mln. USD și 55,4% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2021. În anul 2021, s-a reușit valorificarea contingentelor tarifare la prune în proporție de 100% (15 mii de tone), dar și la struguri de masă, în proporție de 81% (16,2 mii de tone din 20 de mii disponibile). Pentru alte produse, contingentele tarifare nu au fost valorificate decât într-o proporție mică (cireșe – 4%, mere – 3%, suc de struguri – 17%). În aceeași perioadă, în cadrul Mecanismului de prevenire a eludării în comerțul cu UE, au fost depășite semnificativ cotele pentru cerealele prelucrate, în volum de 15,65 mii tone, reprezentând 313% din totalul de 5000 de tone. Cotele pentru porumb, inclusiv făină și aglomerate, au fost valorificate la nivelul de 52% din totalul de 250 de mii de tone. Nevalorificarea contigentelor tarifare pentru produsele agroalimentare rămâne o provocare importantă pentru relațiile comerciale cu UE. Doar unul din cele șapte contigente tarifare a fost valorificat pe deplin. Acest lucru denotă lipsa capacității și a resurselor necesare în rândul producătorilor interni pentru a putea îndeplini standardele de calitate și de competitivitate cerute de UE.

Pentru mai multe detalii Raportul poate fi consultat în Română aici și Engleză aici.

Înregistrarea video a evenimentului public de prezentare a Raportului poate fi urmărită aici.

Raportul IPRE a fost elaborat în cadrul Proiectului IPRE „Monitorizarea implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS).

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept