Mihai Mogîldea: Republica Moldova trebuie să obțină statutul de țară candidat pentru aderarea la UE (Buletin lunar APE)

Mihai Mogîldea, Director Executiv Adjunct, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), pentru Buletinul lunar elaborat de Asociația pentru Politică Externă.

În cadrul Summitului Consiliului European de la Bruxelles, planificat pentru 23 – 24 iunie 2022, statele UE urmează să discute și să se pronunțe pe marginea cererii de aderare a Republicii Moldova, depusă la începutul lunii martie curent. Decizia ce va fi adoptată în cadrul acestei reuniuni poate avea un impact considerabil asupra procesului de integrare europeană al Republicii Moldova, asumat ca prioritate-cheie a politicii externe de către actuala guvernare de la Chișinău.

După ani întregi în care statul de drept și buna guvernare au suferit de pe urma regimurilor cleptocratice, obținerea statutului de țară candidat de către Republica Moldova poate impulsiona reformele-cheie în aceste domenii și genera schimbări sistemice, necesare pentru avansarea pe calea aderării la UE. În același timp, răspunsul statelor membre la cererea de aderare a Republicii Moldova va testa capacitatea UE de a (re)acționa strategic și unitar într-un context de securitate extrem de complicat. Coagularea eforturilor statelor UE în sprijinul independenței Ucrainei trebuie să aducă cu sine și un agajament ferm de susținere a perspectivei de aderare a țărilor din Trio-ul Asociat, inclusiv a Republicii Moldova.

Schimbarea de paradigmă în raport cu Federația Rusă, caracteristică mai multor cancelarii europene, trebuie să se manifeste printr-o deschidere mai largă față de includerea neîntârziată a țărilor asociate în spațiul valoric, politic și economic al UE

Noi repere pentru cooperarea dintre Chișinău și Bruxelles

Conducerea Republicii Moldova a semnat cererea de aderare la UE la data de 3 martie 2022, la câteva zile după Ucraina și Georgia. Chiar dacă depunerea acestei cereri a fost influențată de gestul similar al celorlalte două state, actualul guvern de la Chișinău a transmis Bruxelles-ului un semnal politic clar de angajare în demararea procesului de aderare.

Acest semnal a fost ulterior confirmat de viteza accelerată de completare a chestionarului transmis Chișinăului de către Comisia Europeană. În circa o lună de zile, autoritățile guvernamentale au reușit să completeze și să transmită răspunsurile la peste 2.100 de întrebări, ce au vizat practic toate aspectele-cheie ale sistemului politic și instituțional, dar și ale cadrului de politici din Republica Moldova. Mobilizarea rapidă a resurselor necesare pentru acest exercițiu a demonstrat determinare și voință în rândul guvernării de a valorificafereastra de oportunitate din prezent. Prin comparație, țări precum Albania sau Macedonia de Nord au avut nevoie de patru luni pentru transmiterea răspunsurilor la chestionarul de aderare, iar Bosnia de circa 14 luni.

În ultimele trei luni, Republica Moldova a fost vizitată de peste 30 de delegații de înalți oficiali din țările Uniunii Europene. Tot în această perioadă, a fost lansat dialogul la nivel înalt Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul politic și de securitate, având menirea să crească nivelul de reziliență al Republicii Moldova față de provocările externe.

Aceste evenimente, alături de lansarea „Platformei de sprijin pentru Moldova” la începutul lunii aprilie, la inițiativa Franței, Germaniei și României, au sporit interacțiunea dintre țările europene și Republica Moldova, canalizând mai multă asistență externă pentru depășirea crizelor înregistrate la nivel național și regional.

Dincolo de coordonatele dialogului bilateral, Republica Moldova a demonstrat după 24 februarie că este unul dintre partenerii principali ai UE în contextul războiului din Ucraina. Gestionarea organizată a fluxului de refugiați către țările UE, asigurarea tranzitului pentru transportul comercial și umanitar dinspre UE către Ucraina, dar și respectarea regimului de sancțiuni financiare ale UE pentru Federația Rusă, au fost doar câteva dintre acțiunile facilitate de către autoritățile la Chișinău.

Miza statutului de țară candidat

Opinia Comisiei Europene, pe marginea cererii de aderare a Republicii Moldova, urmează a fi publicată până la jumătatea lunii iunie. Concluziile și recomandările Comisiei Europene pot cântări greu în economia deciziei unor state UE, care încă nu și-au stabilit poziția legată de oferirea statutului de țară candidat al Republicii Moldova. Deși îndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga este necesară și Republica Moldova nu trebuie să facă excepție de la regulă, statele membre trebuie să ia în calcul și relevanța acordării statului de țară candidat pentru Republica Moldova.

Miza acestei decizii poate avea implicații majore asupra dezvoltării Republicii Moldova pe termen scurt și mediu. În primul rând, Republica Moldova ar putea avea acces la fonduri de pre-aderare, sesizabil mai mari în comparație cu alocările stabilite în prezent. Pentru bugetul UE 2021 – 2027, Instrumentul Asistenței de Pre-Aderare include fonduri de circa 14,2 miliarde euro pentru statele din Balcanii de Vest și Turcia. Aceste fonduri ar putea fi direcționate calibrat către autoritățile centrale și locale, mediul de afaceri și societatea civilă, ajutând la modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea nivelului de trai a populației.

În al doilea rând, statutul de țară candidat, atașat la instrumentele de asistență, ar putea accelara mersul reformelor din Republica Moldova și responsabiliza guvernarea în implementarea angajamentelor asumate în raport cu UE. Experiența pozitivă din trecut a condiționalităților UE, aplicate abil pentru debursarea asistenției macrofinanciare de către autorități, demonstrează eficacitatea și utilitatea acestui mecanism de cuplare a fondurilor la acțiuni de reformă. Totodată, statutul de țară candidat ar putea să crească rata de susținere pentru aderarea Republicii Moldova la UE în cadrul societății, estimată în prezent la 55%.

Nevoia unei abordări hotărâte

În preajma summit-ului de la Bruxelles, țările membre ale UE s-au poziționat diferit față de oportunitatea acordării statutului de țară candidat pentru Republica Moldova. La nivel declarativ, unii șefi de stat și de guvern au accentuat necesitatea respectării tuturor etapelor și procedurilor stabilite în tratatul UE, vorbind pe un ton mai reticent despre perspectivele de aderare ale celor trei țări asociate la UE. Alți lideri, în special ai țărilor din Europa Centrală și de Sud-Est, au subliniat importanța contextului geopolitic și de securitate, care obligă UE să-și schimbe optica prin care analizează cererile de aderare.

Paradigma statelor UE față de cererea de aderare a Republicii Moldova ar trebui să ia în calcul impactul unei decizii favorabile asupra traiectoriei de dezvoltare și reformare a acestui stat. Chiar dacă Republica Moldova înregistrează unele restanțe pe dimensiunea funcționării statului de drept și luptei anti-corupție, acestea nu ar trebui să pericliteze importanța strategică a oferirii acestui statut, care poate fi un trigger pentru atenuarea impactului crizelor din prezent asupra rezilienței societății din Republica Moldova și sustenabilității vectorului geopolitic european.

Republica Moldova nu intenționează să „sară” anumite etape ale procesului de aderare la UE. Deschiderea negocierilor de aderare la UE, cât și dinamica negocierii capitolelor de aderare, vor fi cu siguranță condiționate de rezultatele reformelor-cheie implementate de către autorități. Acum, însă, este timpul ca UE să-și demonstreze capacitatea de a acționa ca un actor global, care își poate reconsidera abordarea de politică externă și securitate în Europa de Est, pornind de la noile realități regionale.