Iulian Groza, director IPRE: Cea mai importantă este decizia politică pe care o vor lua statele membre și oferirea unei promisiuni clare de aderare /// Buletin lunar, Asociația pentru Politică Externă

Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în care am discutat despre detaliile care au stat în spatele completării de către Republica Moldova a două chestionare din partea Comisiei Europene. Chestionarele cu întrebări din partea CE au fost completate în scopul unei evaluări de către Executivul european a situației politice și economice a Republicii Moldova, în perspectiva oferirii sau nu a statutului de țară candidată pentru aderarea la UE în urma cererii depuse pe 3 martie la Bruxelles de către autoritățile de la Chișinău. Vă invităm să citiți despre toate acestea, pe larg, în interviul care urmează:

Domnule Groza, Republica Moldova va completa și al doilea chestionar pentru Comisia Europeană. Primul a conținut circa 380 de întrebări, iar al doilea aproape 1.900 de întrebări. Republica Moldova s-a mișcat relativ repede. Cât de dificilă a fost completarea chestionarelor din ce cunoașteți, au ajutat cumva și experții de la IPRE?

Partea a doua a chestionarului este în proces de elaborare. Cel mai probabil Republica Moldova va transmite răspunsurile la cea de-a doua parte a chestionarului în această săptămână. Către sfârşitul săptămânii viitoare chestionarul cu răspunsuri din partea Republicii Moldova către Uniunea Europeană va fi transmis.

Cu privire la procesul de elaborare a acestui chestionar, vreau să menţionez că autorităţile au făcut un apel către organizaţiile neguvernamentale care participă în cadrul Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile a Parteneriatului Estic să sprijine acest efort.

Procesul de evaluare a statutului de ţară candidată a Republicii Moldova este unul amplu şi complex, care implică un efort incluziv, nu doar al autorităţilor, ci şi al tuturor experţilor naţionali guvernamentali şi non- guvernamenali.

Cum apreciați implicarea ONG-urilor în această activitate? Se vorbește de faptul că s-a lucrat non-stopatât din partea funcționarilor, cât și reprezentanților societății civile pentru completarea chestionarului.

Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile a Parteneriatului Estic este una dintre cele mai reprezentative organizaţii-umbrelă care include circa 100 de organizaţii neguvernamentale. În cadrul unei discuţii pe care am avut-o la începutul lunii martie cu ministrul Afacerilor Externe, domnul Nicu Popescu, dânsul a avut această rugăminte de a ne implica în acest exerciţiu şi am răspuns cu mare deschidere. Noi am înţeles imediat că evaluarea Republicii Moldova de către CE este un efort naţional care are o importanţă deosebită pentru parcursul nostru european.

Astfel, am reuşit să mobilizăm mai multe organizaţii din partea Platformei. Mă refer aici la diverse centre de cercetare – Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, Expert Group sau CRJM. Dar nu doar atât, ci împreună cu Fundaţia Soros Moldova am reuşit să mobilizăm peste 15 experţi din organizaţiile noastre şi de la bun început am participat fie cu contribuţii, propuneri sau recomandări pentru redactarea răspunsurilor la chestionare. Am mai ajutat şi cu diverse revizuiri la contribuţiile autorităţilor.

Dacă vorbim de viteza cu care s-a lucrat, la început eram relativ sceptic că Comisia Europeană va reuşi să transmită acest chestionar pentru Republica Moldova într-un termen atât de scurt şi, în al doilea rând, eram sceptic inclusiv cu privire la termenul în care Republica Moldova trebuia să completeze acel chestionar. Asta din cauză că procesul de evaluare a cererii de aderare a ţărilor aspirante, din experienţa Balcanilor, a arătat că este un proces destul de lung şi complex. Unul de durată. În cazul ţărilor din Balcani, însăşi momentul transmiterii chestionarului către ţările aspirante a fost unul mult mai lung. În medie, durează un an de zile din momentul iniţierii acestui proces.

Dar iată că acum, Comisia Europeană a fost invitată de către Consiliul European în luna martie, într-un termen record, să lucreze la această opinie. La rândul său, Comisia Europeană a făcut tot posibilul de a reuşi într-un termen foarte restrâns să transmită acest chestionar.

În câteva săptămâni de la depunerea cererii, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au primit aceste chestionare. Atunci când vine vorba de pregătirea propriu-zisă a răspunsurilor, eu cred că a contat foarte mult nivelul de mobilizare a autorităţilor, dar şi implicarea ONG-urilor şi a experţilor din diasporă. Aşadar, toate aceste lucruri mi-a spulberat pe parcurs temerile iniţiale şi am trimis rapid răspunsurile. Prima parte a chestionarului a conţinut circa 380 de întrebări care vizau două capitole – criteriul politic şi criteriul economic.

Deşi prima parte a fost mai scurtă ca număr de întrebări, la nivel de răspunsuri aceasta nu implica doar aspecte tehnice, ci anumite evaluări şi analize. Toate acestea trebuiau să ofere Comisiei Europene o mai bună impresie despre stadiul în care se află Republica Moldova în privinţa celor două criterii menţionate.

Partea a doua a chestionarul este una mai voluminoasă. Vizează 33 de capitole şi conţine peste 1.800 de întrebări. Majoritatea sunt de natură tehnică şi vizează transpunerea legislaţiei şi implementarea ei. Pentru Republica Moldova aici a fost relativ mai simplu, având în vedere că ţara, de opt ani de zile, este în proces de implementare a Acordului de Asociere cu UE.

Noi ştim că Acordul de Asociere şi anexele sale au inclus mai multe angajamente de transpunere a legislaţiei europene. Dacă ar fi să facem o totalizare a efortului, pentru Republica Moldova evident că fost relativ mai uşor în comparaţie cu alte ţări să elaboreze într-un termen relativ scurt aceste răspunsuri.

Pași următori

Care sunt pașii procedurali care urmează de aici încolo, după transmisterea și celei de-a doua părți a chestionarului către CE?

După ce Chişinăul va transmite şi a doua parte a chestionarului, vom aştepta evaluarea finală a CE. În paralel, această evaluare se face deja de către CE la răspunsurile din chestionar. Probabil, putem să ne aşteptăm ca spre sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie, CE îşi va finaliza opiniile cu privire la chestionare şi statutul de ţară candidată pentru ţările care au reuşit să transmită răspunsurile într-un termen scurt.

Apoi, opinia Comsiei va fi transmisă către grupul de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru a fi discutate la nivelul statelor membre. Probabil, către mijlocul lunii iunie am putea avea primele semnale cu privire la evaluarea cererii de aderare şi recomandări către CE din partea statelor membre la nivelul Consiliilor de Miniştri. După decizia pe care o va lua Consiliul Afacerilor Externe al UE, deja vom fi în situaţia în care să vedem o decizie finală a Consiliului European planificat pe 23-24 iunie.

Sperați la o opinie pozitivă din partea Comisiei Europene?

În acest moment nu putem să anticipăm care va fi opinia Comisiei Europene. Dacă am reuşit să implementam Acordul de Asociere, iar Comisia deja şi-a făcut propriile analize, cred că va fi una, în general, favorabilă. Aşa cum Moldova avansează în implementarea angajamentelor sale, evident că sunt şi anumite sectoare care necesită mai multă implicare şi rezultate, sperăm totuşi la o opinie pozitivă a CE. Dar s-au putea să includă şi unele recomandări pentru ţările aspirante, precum Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, în direcţia negocierii unui Tratat de aderare şi pentru a avea o perspectivă de viitor.

Parte tehnică pentru noi este în principiu clară pentru că şi Tratatul UE şi rigorile sunt de asemenea clare.

Dar, pe lângă aspectul tehnic care este important, noi înţelegem foarte bine că procesul de evaluare a unei ţări candidate este unul eminamente politic. Acesta necesită şi decizii politice din partea Consiliului UE şi a statelor membre UE. Știm foarte bine că astfel de decizii necesită consens şi unanimitate la nivelul tuturor celor 27 de state membre.

Urmează să vedem care va fi discuţia la nivelul statelor membre şi în Consiliul European. Cel puţin semnalele care sunt transmise de la Bruxelles şi alte capitale europene indică că UE este astăzi mult mai pregătită să ofere o perspectivă europeană clară Ucrainei şi Moldovei.

Ce va conta va fi un proces de negociere inclusiv între statele membre şi cu Comisia Europeană. Dar eu sper că din aceste negocieri şi pregătiri cu Consiliul European va rezulta cel puţin un mesaj politic de unanimitate către aceste ţări care ar însemna oferirea perspectivei europene ţărilor noastre. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul ţărilor Balcanilor de Vest în anul 2003 în cadrul summitului de la Salonic.

Fiindcă această decizie politică de oferire a perspectivei europene şi a promisiunii că ţările balcanice vor deveni parte a UE, atunci când vor îndeplini criteriile, a fost cea mai importantă în a creşte dinamica proceselor care au loc la nivelul UE cu privire la aderarea ţărilor din Balcanii de Vest.

Putem spune retrospectiv că, la o distanţă de circa 10 ani, Croaţia a devenit stat membru după ce a primit această perspectivă europeană. Alte ţări din Balcani sunt la etape diferite. Unele sunt deja ţări candidate care negociază Tratatul de aderare, unele au obţinut statutul de ţări candidate, iar altele nu au primit încă acest statut, nici după 20 de ani.

Decizia politică, cea mai importantă

Sunteți optimist în ceea ce privește Consiliul European ce va avea loc pe 23-24 iunie? Care sunt scenariile despre cum s-ar putea opera în cazul Republicii Moldova, sau credeți că Republica Moldova ar putea să primească direct statutul de stat candidată pentru aderarea la UE?

În primul rând, ceea ce trebuie să înţelegem e că chiar şi oferirea statutului de ţări candidate nu este o chestiune tehnică, ci o decizie politică. Aşa că trebuie să aşteptăm acest semnal din partea statelor membre cu privire la acordarea statutului de ţară candidat. Apoi, din moment ce ţările noastre vor obţine acest statut, am putea discuta despre următoarea etapă care este pregătirea pentru negocierea capitolelor din Tratatul de aderare.

Important este să gestionăm foarte bine aşteptările. În al doilea rând, să înţelegem foarte bine că procesul de aderare şi apoi integrare este unul complex şi de durată, şi nu este unul automat. Din momentul în care Republica Moldova va obţine acest statut, acesta va implica eforturi mari din parte ţării.

Și la nivelul Uniunii Europene sunt necesare inclusiv ajustări ale politicii de extindere a UE. Probabil vom asista şi la o reviziure a politicilor din cadrul Parteneriatul Estic. Mai mult ca atât, s-ar putea să asistăm şi la o revizuire a bugetelor, a cadrului financiar multi- anual al UE.

Aşteptarea mea este ca la summitul din iunie, indiferent că statele membre vor decide în iunie oferirea statului de ţară candidată sau vor transmite un mesaj puternic că ţările noastre pot obţine acest statut, cea mai importantă este decizia politică pe care o vor lua statele membre şi oferirea acestei promisiuni şi perspective politice clare de aderare.

Parlamentul European a votat pozitiv o rezoluție privind oferirea Republicii Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest demers chiar dacă este echivalentul unei declarații politice?

Din ce am văzut, inclusiv rezoluţia Parlamentului European adoptată săptămâna trecută, deja ne încurajează. Textul rezoluţiei vorbeşte pentru prima dată foarte clar despre acordarea perspectivei europene şi a statutului de ţară candidată pentru Republica Moldova.

Dacă comparăm textele adoptate pentru Republica Moldova şi Ucraina în luna martie, vom vedea că textul rezoluţiei pe Moldova este unul mult mai ambiţios şi mai clar. Ce mă încurajează pe mine este că această rezoluţie a fost susţinută de majoritatea vastă în PE. Astăzi suntem în situaţia în care Parlamentul European, o instituţie politică foarte importantă în procesul de luare a deciziilor, a transmis foarte clar mesajul său către Comisia Europeană şi statele membre.

Știm foarte bine că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der D Leyen, a transmis deja mesaje foate puternice de încurajare pentru Ucraina şi Republica Moldova privind apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. Urmează să aflăm şi opinia Comisiei. Cel mai important, vom aştepta concluziile Consiliul European de la summitul din iunie.

Vă mulțumim!