Cum putem spori reziliența față de cleptocrația sistemică din Republica Moldova
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Comunitatea WatchDog.md și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova, a organizat vineri, 8 aprilie 2022, evenimentul public online „Sporirea rezilienței față de cleptocrația sistemică din Republica Moldova”.
La deschiderea evenimentului Sergiu Litvinenco, Ministrul Justiției a afirmat: „Furtul miliardului, Laundromatul rusesc, capturarea sistemului justiției sunt lucruri care ne-au dus „faima” în întreaga lume. Având votul de încredere din partea cetățenilor, este foarte important să realizăm o reformă sistemică în domeniul justiției și noi am inițiat-o deja. Este vorba de pre-vetting, scopul căruia este de a asigura CSM și CSP cu oameni corecți, integri, curajoși, care să facă ordine în sistemul judecătoresc și al procuraturii. Trebuie să avem instituții puternice, funcționale și curajoase, caracteristice unui stat de drept veritabil, care nu vor permite instaurarea cleptocrației sau oligarhiei”.
La rândul său Lilian Carp, Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a spus: „Dacă am urmări istoria Republicii Moldova în 30 de ani de zile o să vedem că corupția începe de la modalitatea de cum se finanțează partidele politice de la noi. Acestea au avut întotdeauna un finanțator și acesta vedea finanțarea partidului ca o investiție, iar după obținerea puterii fiecare încerca să își obțină partea sa de „cașcaval”. În jurul acestui „împărat” întotdeauna era o suită, care avea grijă să dezvolte acele scheme de corupție. De aceea, noi am înțeles că este necesar să avem o finanțare corectă a partidelor politice și am făcut mai multe acțiuni ca să avem, în primul rând, o elită politică care să înțeleagă că trebuie să facă o politică corectă. Astfel, noi ne dorim o mai multă transparență, iar Ministerul Justiției a venit cu un set de recomandări în legislație și sper că odată cu finalizarea acestui proces vom avea și o elită politică, care nu se va implica în acte de corupție”.
„Există două elemente foarte importante care caracterizează fenomenul corupției în Moldova. Unul este faptul că instituțiile statului, de orice nivel, sunt strâns întrețesute cu diverse grupuri, care desfășoară activități aducătoare de bani, dar și de actori judecătorești, care oferă gamă largă de servicii – de la achitări ale criminalilor până la spălarea a milioane de dolari din surse obscure. Cel de al doilea element foarte important este faptul că o bună parte din aceste activități aducătoare de bani se desfășoară într-un tărâm al legalității permanente. Așadar, îndemnul meu pentru autorități ar fi următorul. Pentru a spori reziliența statului față de corupția sistemică trebuie de atras atenția la eliminarea interconexiunilor clanurilor corupte cu instituțiile statului și înlăturarea tuturor oportunităților de legitimizare a activităților de corupția a acestor clanuri”, a concluzionat Petru Culeac, Directorul Executiv al Fundației Soros Moldova.
De asemenea, Iulian Groza, Directorul Executiv IPRE, a menționat: „Pentru a consolida un sistem democratic și de a avansa în procesul de integrare europeană este important să facem ordine în casă, pentru că altfel noi nu vom putea reuși să ne aliniem, nu doar prin valori, dar și de facto, cu familia noastră europeană. Astăzi acest subiect este de actualitate. Suntem în situația când Moldova a depus o cerere de aderare la UE, iar în curând va începe și procesul de evaluare. Astfel, aspectul drepturilor omului, a statului de drept, a modului cum funcționează sistemul nostru pentru a lupta cu corupția, a politicilor care vin să îmbunătățească acest lucru, se vor reflecta în acest proces de evaluare și cu siguranță va influența asupra procesului și aspirațiilor noastre europene”.
În a doua parte a evenimentului moderat de Mariana Rață, Jurnalistă de investigații la TV8, au fost prezentate principalele constatări și recomandări ale Raportului „Dosarul Cleptocrației Moldovenești”, elaborat de experții Comunității WatchDog.md.
„În studiul, care îl prezentăm astăzi, este o descriere a acestei periodizări, a evoluției oligarhiei în Republica Moldova – de la democrația delegativă, de la independență până în 2000, până la oligarhie semi-consolidată din perioada 2001-2009, la oligarhie concurențială din 2009-2015 și oligarhie monopolistă și stat mafiot din 2015-2019. Particularitatea statului mafiot, care este un concept nou introdus în acest studiu, este că statul devine prădător, iar la fundamentul acestui stat cleptocratic stau controlul sistemului politic, economic, a justiției și a mass-media. După evenimentele din 2019 are loc destructurarea statului mafiot, dar ea este doar parțială, pentru că schemele deocamdată, în mare parte. au rămas intacte. Totodată, după 2021 avem o guvernare democratică și această etapă am numit-o tranziție spre o democrație veritabilă”, a spus Victor Ciobanu, Expert asociat în cadrul ComunitățiiWatchDog.md.
Totodată, Valeriu Pașa, Directorul WatchDog.md, a făcut o sinteză a recomandărilor studiului: „Având în vedere că reforma justiției și a combaterii corupției a cazurilor istorice mari este una care urmărește o cale lungă, este extrem de importantă stabilitatea politică. Este important ca guvernarea să stimuleze o competiție între forțe sănătoase politice, astfel ca să nu se permită revenirea la putere a forțelor cleptocratice. Încă o recomandare este lucrul sistemic pentru reducerea influenței Kremlinului asupra proceselor politice din R. Moldova. Influența mediatică, propagandistică, prin corupție și finanțare ilegală a partidelor politice au un impact enorm asupra rezultatelor alegerilor. Noi avem grupuri mari de electorat care sunt captive și poate nu ar fi o problemă în contextul de astăzi, dacă acele forțe pro ruse nu ar fi automat și forțe pro corupție. Atâta timp cât zeci de procente din alegători automat votează pe acel care iese cu fotografia lui Putin în față, noi o să avem această influență a forțelor pro corupte. Implementarea acestor recomandări vor avea un efect pozitiv asupra durabilității unui sistem politic democratic și anti-corupt”.
În urma prezentării concluziilor studiului, a avut loc o sesiune de discuții cu participarea reprezentanților societății civile, experților din cadrul autorităților publice naționale și partenerilor de dezvoltare din Republica Moldova. În continuare vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Vasile Grădinaru, Membru al Comisiei Juridice, numiri și imunități dinParlamentul Republicii Moldova:„Noi ca și Parlament încercăm să intervenim ca să distrugem acest sistem și pentru a preveni apariția pe viitor a acestui fenomen. În primul rând am încercat prin intermediul instituțiilor statului să stopăm anumite fluxuri financiare, care vin fie din interior sau exterior. Aici vorbim despre acțiuni privind contractarea spălării banilor și a finanțării partidelor politice din surse obscure. Am încercat să oprim acest fenomen pentru a crea premise ca să nu poate fi obținut control asupra instituțiilor statului și să încercăm să obținem o anumită independență, ca acestea să lucreze în concordanță cu legea. Noi neapărat vom interveni și vom oferi tot instrumentarul juridic necesar pentru ca legile să aducă rezultate scontate în interesul statului”.
Iulian Rusu, Director CNA: „Instituția pe care o conduc își propune să activizeze cooperarea internațională pentru a putea fi confiscate activele unor cetățeni moldoveni pe care le-au obținut din activități infracționale. Se cunoaște că multe din resursele obținute ilegal nu se află pe teritoriul țării noastre, majoritatea fiind peste hotare, iar acest lucru afectează progresul în confiscarea acestor averi. Astfel, este nevoie de amplificarea schimburilor de informații cu state din zona economică europeană. Mă refer la Elveția, unde avem mai multe direcții, mai multe săgeți, Marea Britanie, dar și țări ca Cipru, Italia, Spania, Portugalia. Sunt foarte multe jurisdicții care dețin averi care ar putea constitui un produs al activității infracționale, iar un mesaj în acest sens Republica Moldova l-a transmis și la recenta Conferință de la Berlin”.
Cristina Țărnă, Avocată și Expertă Anticorupție: „Există așa fenomen al mimicriei, care este capacitatea unui animal slab să ia aspectul unui prădător pentru ca să nu devină singur pradă. Există și mimicria în sistem politic, care are conotații exact inverse. La noi prădătorii își iau alura de nevinovat și neinocenți. Mimicria generează sisteme hibride, care la nivel înalt ia diferite forme și care generează regimuri autocratice competitive. Aceasta combină elementele de democrație cu cele autocratice. Sunt trei elemente esențiale când sunt perpetuate aceste autocrații competitive: controlul asupra mass-media, accesul la resurse administrative și justiția. Astfel, este important să implementăm mecanismul de prevenire, care este o foarte bună modalitate de a prognoza ca ceva să devină lege și care mai apoi să devină resursă pentru cei care vor să se îmbogățească”.
Ilie Chirtoacă, Consilier Juridic în cadrulCentrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM): „Este important să învățăm din ceea ce ne oferă istoria, iar ceea ce am citit în studiul prezentat astăzi este ce am trăit cu toții în ultimii ani. Noi, la CRJM, am analizat cum se sancționează corupția și am făcut o incursiune în peste 400 de hotărâri și am aflat că cazurile de corupție se investighează greu, se judecă foarte lent în instanță, iar cei care ajung să fie pedepsiți nu sunt neapărat cei care au prădat bănci. Resursele pe care le are statul ca să investigheze aceste cazuri nu merg pe cazurile de rezonanță. Soluțiile, care sunt descrise în studiu, sunt bune doar dacă sunt aplicate sistemic de către oameni care sunt integri și de bună încredere”.
Victor Munteanu, Directorul Departamentului Justiție și Drepturile Omului, al Fundației Soros Moldova: „Este important de menționat sub-cultura socială pe care a creat-o cleptocrația în Republica Moldova. Este vorba de o părere, care dacă nu domină, atunci persistă cu încăpățânare, mai ales în mediul tinerilor, ca un drum de succes în viață. Aceasta se face prin accesarea unor poziții publice de top și prin care se poate face trafic de influență. Îmbogățirea fără justă cauză nu este considerat astăzi un viciu, ci un talent, un succes și de bogății imense. Ce facem cu această sub-cultură este un semn mare de întrebare, pentru că anume cleptocrația ne-a dovedit că pot să apară niște salturi absolut imposibile în orice societate normală. Cred că este imposibil de a dărma această inginerie socială fără demontarea acestui colos, care este deseori susținut de o mare parte a populației, care devin alegători. Lupta față de marea corupție nu este posibilă fără o atitudinea serioasă și mecanisme internațional de contracarare”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului în limba română aici, și în limba engleză aici.
Proiectul „Sporirea rezilienței față de cleptocrația sistemică din Republica Moldova”, a fost implementat de IPRE, în perioada iunie 2021- martie 2022, în cooperare cu Comunitatea WatchDog.MD, și cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova.
