Evaluarea ex-post a implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Centrul de Studii Politice Europene (CEPS, Bruxelles) și în parteneriat cu Europe Café și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, a organizat marți, 15 februarie 2022, Atelierul online „Evaluarea ex-post a implementării DCFTA UE-Moldova”.
În cadrul evenimentului, Diego Iribarren, Economist senior și Liliana Palihovici, Membră a echipei de evaluare, au prezentat constatările preliminare ale Raportului intermediar privind evaluarea ex-post a implementării DCFTA în Republica Moldova. De asemenea, au fost prezentate rezultatele consultărilor cu autoritățile publice, comunitatea de afaceri și societatea civilă din Republica Moldova. La atelier au participat reprezentanții autorităților publice, comunității de afaceri, parteneri sociali, organizații ale societății civile, centre de cercetare și parteneri de dezvoltare.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Janis Mazeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova: „Semnând Acordul de Asociere, Republica Moldova s-a angajat într-un proces de reforme, care va determina aprofundarea relațiilor dintre RM și UE. DCFTA a contribuit la consolidarea poziției UE drept cel mai important partener economic al Moldovei. În 2021, exporturile din Republica Moldova în UE au constituit aproape 2/3 din totalul exporturilor, iar importurile din UE au constituit aproximativ 45% din totalul importurilor. Astăzi Republica Moldova exportă mai multe produse agricole către UE, decât pe alte piețe internaționale tradiționale.
Nicu Popescu, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Semnarea Acordurilor de Asociere a adus rezultate concrete pentru Ucraina și Georgia, dar în primul rând pentru Republica Moldova. Și spun acest lucru pentru că dacă vom compara efectul zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană asupra economiilor statelor semnatare a unui Acord de Asociere, putem spune cu mândrie că suntem cei mai mari beneficiari ai Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, exporturile noastre au crescut la o rată mai mare decât exporturile altor state și acest lucru ne-a permis să diversificăm economia dar și să fortificăm reziliența noastră ca țară. Un obiectiv-cheie al Guvernului nostru în dialogul cu UE este dezvoltarea și aprofundarea dialogului, nu doar pe linia cooperării economice, dar și în tot ceea ce ține de protecția mediului precum și a dialogului pe probleme politice și de securitate. Agenda de asociere cu UE care urmează a fi adoptată în viitorul apropiat. Împreună cu colegii din Guvern muncim pentru a beneficia la maxim de facilitățile pe care ni le oferă piața europeană, dorindu-ne extinderea integrării noastre în UE pe alte domenii suplimentare care nu sunt suficient de bine reflectate în Acordul de Asociere.”.
Vadim Gumene, Secretar de Stat la Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Cred că 7 ani este un termen suficient pentru a trage anumite concluzii pertinente vis-a-vis de oportunitatea angajării în cadrul unui asemenea Acord important cu UE. Anterior s-au mai făcut analize privind implementarea DCFTA în Republica Moldova, dar acestea erau concentrate pe aspectele cantitative și mai puțin pe cele calitative. Mă bucur că analiza prezentată astăzi este una comprehensivă și noi așteptăm ca să fie prezentate rezultatele finale, pentru a ajusta acțiunile de viitor ale Ministerului”.
Daniel Gros, Director de proiect, CEPS: „Evaluarea noastră poate fi împărțită în două domenii. Primul este cel economic, care poate fi măsurat cel mai ușor și putem spune că au fost înregistrate progrese mici, dar importante, atunci când vorbim despre relațiile comerciale. Tot aici, susțin părerea autorităților, care vorbesc că pe partea de reforme mai este de lucru. Aici este vorba de cel de al doilea domeniu, care nu poate fi atât de ușor de cuantificat. Noi ne uităm la partea tehnică a DCFTA, care este legată de aproximarea legislației și implementarea standardelor. Astfel, adoptarea legilor și aproximarea regulamentelor trebuie să fie integrată într-un sistem, unde există o administrație fără corupție, care să ofere fundamentul pentru întreprinderi, în special IMM-urile, pentru a se integra pe piața internă în creștere”.
Marko Düerkop, Șef-adjunct al Unității Europea și Vecinătatea Europeană – DG Trade. Comisia Europeană: „Noi facem aceste evaluări după cinci ani de implementare a DCFTA pentru a verifica dacă aceste acorduri oferă ceea ce am negociat atunci când au fost semnate, dar și unde trebuie să punem accent în viitor. În acest sens, Acordurile DCFTA pe care le-am semnat cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina sunt niște documente foarte speciale. Aceste documente au patru componente de bază. Primul este liberalizarea bunurilor industriale de export spre UE, dar și a produselor agricole unde mai sunt încă cote. Al doilea element este comerțul și dezvoltarea durabilă, care este de asemenea unul important. Al treilea component este aproximarea legală, care nu îl avem doar în cadrul Acordurilor cu cele trei țări. Această aproximare legală noi o avem în diferite domenii, începând cu standardele și măsurile sanitare și fitosanitare și terminând cu vama, achiziții și servicii. Noi nu am făcut această aproximare pentru a face un lucru tehnic, ci pentru că noi credem că pentru țările noastre partenere acesta este un catalizator pentru reforme și este caracterul transformativ al DCFTA. Al patrulea element este dimensiunea politică. Deci, aceste acorduri depășesc dimensiunea economică și sunt un document de politici externe pentru a putea exporta stabilitatea în regiune”.
Adrian Lupușor, Director Executiv, Expert-Grup: „Noi, în cadrul organizației pe care o reprezint, am făcut constatările noastre, care au arătat că s-a îmbunătățit mai mult exporturile de produse agroalimentare, decât cele industriale. Este interesant acest fapt pentru că până la semnarea acestui Acord, cei din industria agricolă erau mai reticenți, iar după semnare, ei au fost cei care au beneficiat cel mai mult. O problemă este că pe acest segment, jumătate din aceste produse sunt orientate doar pe trei piețe ale UE. Totodată, pe produsele industriale, România absoarbe jumătate din aceste produse. Aceasta, demonstrează că noi trebuie să diversificăm exporturile și să nu depindem doar de unele piețe, atât geografic, cât și la nivel de produse. O altă problemă este sofisticarea tehnologică a exporturilor. Astfel, ¾ din produsele agroalimentare au un nivel de procesare zero, iar cel industrial sunt produse, la fel, cu un nivel scăzut de procesare. Aceasta ne duce la o problemă ce ține de valoarea adăugată, când majoritatea exporturilor sunt bazate pe materia primă de import, iar problema reexporturilor la fel este una simțită. Aici apare acel element de disonanță între impactul net al Acordului și datele statistice și percepția în societate. Astfel, trebuie să se lucreze atât pe dimensiunea informării, dar și pe dimensiunea creșterii calității exporturilor”.
Mariana Rufa, Director Executiv, Asociația Europeană a Afacerilor din Moldova: „Sunt de acord ca actualmente avem nevoie de inspirație, iar aici trebuie să ne asigurăm că toate reformele care derivă din Acordul DCFTA sunt implementate, nu doar transpuse. Atunci când vorbim despre valoarea adăugată a exporturilor trebuie să spunem despre crearea unei noi paradigme economice, care presupune dezvoltarea și investițiile din partea IMM-urilor, astfel încât să putem extinde paleta de produse cu valoare adăugată. Pentru aceasta este nevoie ca instituțiile abilitate să beneficieze de suport, de tehnologii, competențe și oameni. Astfel, fără instituții puternice, în special în regiuni, noi nu vom putea susține din partea statului acest proces. Iar, pe de altă parte, IMM-urile dacă nu vor avea bani să investească în aceste tehnologii, nu vor putea asigura această valoare adăugată. Deci, vorbim despre un cerc vicios, în care lucrurile pot să se întâmple, inclusiv cu un suport din partea statului. În acest sens chemăm și donatorii să contribuie la dezvoltarea IMM-urilor, pentru că investiția imperioasă trebuie să fie focusată pe dezvoltarea de tehnologii și investiții în echipamente”.
Pentru mai multe detalii puteți înregistrarea video a evenimentului disponibilă aici.
Atelierul este organizat de IPRE în cooperare cu Centrul de Studii Politice Europene (CEPS, Bruxelles), în cadrul proiectului finanțat de UE „Evaluarea ex-post a implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre UE și statele sale membre și Georgia și Moldova”. Evenimentul este organizat de asemenea în parteneriat cu Europe Café și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.
