Unitate prin Diversitate vs Dezbinare prin Dezinformare
Autor: Valeria Lembas*
În virtutea contextului politic din ultima perioadă, unii ar fi anticipat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din luna iulie. Însă puțini și-ar fi imaginat că un partid pro-european ar fi obținut o majoritate confortabilă în parlament cu un scor electoral fără precedent. Cu toate acestea și în aceste alegeri nu au lipsit actori politici care au răspândit frica și divizarea interetnică. Au fost promovate știri false și instigarea la ură. Toate la un loc având drept scop – dezbinarea societății și limitarea opțiunii cetățenilor de a alege liber și informat. Republica Moldova se bucură de o diversitate etnică bogată, care din păcate a fost și continuă să fie folosită de unii politicieni pentru a dezbina, în loc să contribuie la o mai mare incluziune și unitate în Republica Moldova.
Divizarea societății pe criterii etnice sau de limba vorbită nu reprezintă altceva decât o problemă alimentată în esență de politicieni și cleptocrați care servesc interese străine Republicii Moldova. Ei folosesc dezinformarea și narative de dezbinare interetnică pentru devia atenția cetățenilor de la problemele sistemice nerezolvate ale țării sau de la fraudele pe care le săvârșesc.
De la independență încoace, discursul politic în Republica Moldova a fost monopolizat de factorul geopolitic. Încotro se îndreaptă țara? Spre vest sau spre est? Mulți politicieni de la stânga la dreapta au folosit clivajele geopolitice și cartea identitară sau interetnică pentru a accede la putere. În ultimele alegeri parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate, prin rezultatul masiv de sprijin popular a reușit să depășească într-o mare măsură aceste clivaje din societate. Totuși, în special în regiunile unde locuiesc mai concentrat grupuri etnice minoritare, partidele pro-ruse sau de stânga continuă să atragă majoritatea voturilor în alegeri. Spre exemplu, în Găgăuzia, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a obținut 80.75% din voturi. Nu poate fi ignorat faptul că în această regiune majoritatea cetățenilor sunt vorbitori de limba rusă și posedă o cunoaștere slabă a limbii române, iar spațiul informațional este puternic expus la surse media rusești. În această regiune, reprezentații blocului BECS au promovat activ în perioada electorală mesaje negative, geopolitice, au distribuit falsuri precum că Republica Moldova ar fi în pericol, iar UE și NATO ar putea captura țara sau că „tancurile românești” vor ocupa Republica Moldova, dacă nu vor fi aleși. Astfel de mesaje au fost amplificate și prin acțiuni de dezinformare și propagandă transmise prin intermediul surselor media rusești și afiliate socialiștilor.
În acest sens, dincolo de consolidarea relațiilor interetnice, sunt necesare mai multe măsuri la nivel național pentru a preveni și combate dezinformarea și propaganda externă, dar și cea internă. Cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnie sau limba vorbită trebuie să aibă acces la surse corecte și credibile de informare și să fie ajutați să poată depista falsurile, dezvoltându-și abilitatea de a gândi și judeca critic informațiile distribuite în surse media tradiționale și online. Parțial aceste obiective la nivel național sunt oglindite în Strategia privind securitatea informațională (2019-2024) sau în Strategia privind consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova (2017-2027). Cu toate acestea, există puține acțiuni întreprinse la modul practic. Influențele nefaste ale partidelor politice, acțiunile de dezinformare mai sofisticate, pandemia au limitat mult posibilitatea de a întreprinde măsuri care să aducă cu adevărat un impact pozitiv și măsurabil.
Astăzi sunt necesare mai multe eforturi din partea Parlamentului, Serviciului de Informații și Securitate, Consiliului Audiovizualului și altor autorități pentru securizarea spațiului informațional al Republicii Moldova. Pe de altă parte, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și nemijlocit Agenția de Relații Interetnice trebuie să actualizeze măsurile de politici la nivel național pentru a îmbunătăți efortul de consolidare a incluziunii interetnice, inclusiv implementarea programelor de învățare a limbii române pentru reprezentanții grupurilor etnice.
Consolidarea relațiilor interetnice ar trebui să genereze mai multe oportunități de cooperare și de realizare a politicilor orientate spre rezolvarea problemelor reale ale țării cu care se confruntă societatea la nivel național, local sau la nivel de comunitate. Aplicarea practică în Republica Moldova a principiului european consacrat – ”unitate prin diversitate” ar putea ajuta la depășirea clivajelor care mai sunt exploatate de unii politicieni. Fiecare din noi, indiferent de etnie sau limba vorbită, politicieni, autorități publice, oameni de afaceri, fermieri sau societatea civilă, are un rol determinant pentru a contribui la dezvoltarea unei societăți incluzive în Republica Moldova în baza principiilor democratice și ale statului de drept.
*Valeria Lembas este stagiar și cercetătoare junior în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
Această publicație a fost pregătită în cadrul proiectului „Cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic pentru o democrație mai puternică: Georgia, Moldova și Armenia”. Proiectul este implementat de Institutul Georgian de Politici (GIP, Georgia, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Moldova) și Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC, Armenia). Proiectul beneficiază de sprijin prin intermediul Fondului Țărilor de Jos pentru Parteneriatele Regionale – MATRA pentru cooperarea regională în cadrul Parteneriatul Estic (PaE).
