Notă Analitică: Europenizarea Moldovei și coeziunea interetnică – un act de echilibru delicat

15 November 2018

Autori: Sarah PAGUNG, Stanislav GHILETCHI

REZUMAT

Partidele pro-europene din Moldova se bucură de sprijin minim (2%-6%) din partea grupurilor etnice ucrainene, ruse, găgăuze sau bulgare. Pe de altă parte, sprijinul pentru partidele pro-ruse în rândul acestor grupuri etnice variază de la 54% la 74%. Prin urmare, societatea din Moldova este din ce în ce mai polarizată pe criterii etnice. Acesta este unul din obstacolele principale pentru dezvoltarea de mai departe a țării. Polarizarea pe criterii etnice aprofundează și mai mult vulnerabilitatea tinerei democrații, care deja suferă de concentrarea în creștere a puterii și erodare rapidă a încrederii în guvern. Aflându-se în fața acestei realități, actorii politici oferă două răspunsuri geopolitice diametral opuse: solidificarea integrării europene a Republicii Moldova sau denunțarea Acordului de Asociere cu UE și integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică. Alegerile parlamentare generale din februarie 2019 se anunță a fi mai degrabă o bătălie între „noi versus ei” decât o competiție privind care dintre politici ar putea dezvolta țara și restabili încrederea cetățenilor după ani de promisiuni neonorate.

Îngrijorarea și neliniștea legate de polarizare apar atunci când divergențele se aliniază la taberele cu identități și preferințe, care se exclud reciproc. Opiniile pro-ruse sunt exprimate nu doar de etnicii ruși, dar și de cei ucraineni, bulgari și găgăuzi. Această aliniere la o singură dimensiune a creat niște oscilări politice destabilizatoare pe parcursul ultimilor 27 de ani de independență a Moldovei. Populația din Moldova a suferit destul în urma diviziunilor și polarizării. Dacă politicienii nu doresc sau nu sunt în stare să facă compromisuri pentru a uni țara, diviziunea politică va crește treptat până la punctul când ar putea fi prea târziu să se mai facă ceva în această privință.

Cea mai mare provocare pentru narațiunea integrării europene în Moldova este faptul că UE a devenit parte a rupturii din societate. Este timpul ca clasa politică să realizeze pericolele discursului său public. E un lucru să fii în dezacord cu integrarea în UE. E cu totul alt lucru să exploatezi dezacordurile pentru a alimenta nemulțumirile și accentua tensiunile dintre diverse grupuri etnice. Divizarea societății pe o singură dimensiune cum ar fi etnia/limba este o schimbare îngrijorătoare, care poate duce la tensiuni și pune în pericol coexistența pașnică a diverselor grupuri.

Diviziunile geopolitice dintre Est și Vest vor continua să provoace dezbateri aprinse. Însă, indiferent de interesele lor geopolitice înguste, actorii politici ar trebui să se axeze pe prioritatea comună de îmbunătățire a vieților cetățenilor. În timp ce diferențele privind politicile sunt parte inerentă a oricărei societăți democratice, exploatarea nemulțumirilor între diverse grupuri etnice nu este. Scopul dezbaterii nu este ca toți să fie de acord asupra unei chestiuni specifice, dar ca să se încurajeze consensul național. Dezbaterea privind viitorul țării nu trebuie să se ducă între grupul etnic majoritar și minoritatea națională, ci mai degrabă între cetățenii Republicii Moldova. Oamenii în Moldova doresc să trăiască în pace unul cu celălalt și, în general, așa și fac. Însă, pe unii îi preocupă impactul produs de europenizare asupra activităților lor cotidiene, de la creșterea fructelor și legumelor și desfacerea lor pe piață până la educația în limba maternă, până la manifestarea respectului față de cultura și valorile lor. Războaiele de identitate nu aduc vreo valoare adăugată și nu trebuie să-și aibă locul în societatea din Moldova. Pe de altă parte, dialogul și implicarea, au potențial de transformare.

Acordul de Asociere cu UE oferă posibilitatea de modernizare a întregii societăți. Este foaia de parcurs către democratizarea și dezvoltarea Moldovei. Politicienii ar trebui să implementeze politici care să sporească integritatea sistemului judecătoresc, să restabilească încrederea publică în instituțiile de stat, să îmbunătățească eficiența sistemului de sănătate, să aducă inovațiile în sala de clasă și să reconstruiască drumurile și podurile.

Normele discursului public angajat de politicieni trebuie rescrise și trebuie lăsată deoparte practica zadarnică a partidelor de axare pe geopolitică și nu pe programe și politici de modernizare. Este muncă grea. Nu va fi ușor. Însă efortul merită premiul mare: salvarea democrației în Moldova.

Fullscreen Mode
Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept