Atelier de lucru IPRE: Bunele practici ale Estoniei în domeniul luptei cu corupția și a transparenței în domeniul achizițiilor publice

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat ieri, 28 iunie curent, un atelier de lucru în cadrul căruia s-a discutat despre rolul societății civile în reducerea riscurilor de corupție, precum și despre importanța transparenței în sectorul public cu un accent special pe domeniul achizițiilor publice.

În cadrul evenimentului, la care au participat reprezentanții societății civile, organizațiilor de stat și din domeniul justiției, precum și mediul academic, au fost prezentate concluziile a două documente de politici elaborate de experții IPRE în urma unor consultări cu colegii din Estonia.

În prima parte a atelierului, Iulian Rusu, expert IPRE, a analizat premisele consolidării rolului societății civile în prevenirea și lupta contra corupției în R. Moldova, care ar fi: verificarea integrității persoanelor cu funcții publice, a veniturile și cheltuielile partidelor politice; utilizarea eficientă a fondurilor publice, precum și a prestării serviciilor publice.

„Accesul la datele deținute de autorități și instituții publice este deseori restricționat prin aplicarea abuzivă a legii privind protecția datelor cu caracter personal sau tarife descurajante la accesarea datelor din registre publice. De asemenea, fluxurile financiare ale partidelor politice provin din multiple surse cu risc sporit de compromitere, iar cadrul legislativ pe finanțarea partidelor politice este foarte permisiv. Analizând aceste aspecte, noi am ajuns la concluzia că Republica Moldova ar putea prelua mai multe practici bune din Estonia, cum ar fi: digitizarea populației, precum și accesul la baze de date deschise deținute de autoritățile și instituțiile publice, interoperabilitatea bazelor de date sau controlul riguros al modului în care partidele politice sunt finanțate”, a spus Iulian Rusu.

La rândul său, Aive Pevkur, expert Transparency International-Estonia, a vorbit reducerea riscurilor de corupție și presiunea pe care societatea civilă trebuie să o pună asupra autorităților. „În Estonia partidele sunt finanțate din bugetul de stat. Un lucru bun este că ele sunt monitorizate, iar aceasta ne permite să știm de unde vin banii. Un al doilea moment ține de rolul societății civile de „Watch Dog”. În Estonia, noi am creat mai multe platforme publice de monitorizare. De exemplu, chiar săptămâna trecută a fost lansată o platformă on-line privind salariile și banii publici. Acest proiect a fost creat împreună cu Ministerul Finanțelor din Estonia, iar colaborarea societății civile și a organizațiilor de stat a fost una fructuoasă. Astfel, jurnaliștii, și chiar cetățenii, pot vedea rapid, cine și cât încasează. Un alt aspect este nivelul de percepție a corupție. Acesta trebuie să fie un catalizator al societății, iar nivelul de percepție se va schimba în momentul în care lupta anticorupție va funcționa”, a menționat aceasta.

În a doua parte a evenimentului, Adrian Ermurachi, a prezentat un proiect de politică publică, în care a analizat cele mai bune practici pentru combaterea corupției în domeniul achizițiilor publice, care ar putea fi implementate în Republica Moldova.

„Combaterea izolată a fenomenului corupției din sectorului achizițiilor publice fără abordarea integrală a sistemului de achiziții, a sistemului de administrare publice și a modului de combatere a corupției, va avea efecte minime. Corupția în domeniul achizițiilor publice face parte din fenomenul general al corupției din Republica Moldova, care acoperă practic toate domeniile pe orizontală și verticală”, a menționat expertul.

Totodată, Triin Paljak, reprezentanta Ministerului Finanțelor din Estonia, a vorbit despre Riscurile de corupție în achizițiile publice și accesul la datele deschise, dar și despre platformele E-soluții din țara sa. „În 2016 în Estonia costurile achizițiilor publice au fost aproximativ de 2 mlrd. de Euro, iar 90% din acestea au fost accesate de companiile private în mod electronic. A fost un proces transparent în care, datorită sistemului electronic, fiecare putea să vadă cine participă și să monitorizeze fiecare proces. Noi vrem să mărim această rată de participare electronică la achiziții publice în 2018 până la 100%. Este un proces nou, dar care a dat rezultate și ar putea fi un exemplu bun și pentru Republica Moldova”, a spus Triin Paljak.

După dezbaterile din cadrul atelierului, experții IPRE urmează să îmbunătățească documentele de politici publice, care ulterior vor fi transmisă reprezentanților societății civile și instituțiilor abilitate.

Puteți urmări în reluare dezbaterea publică aici. De asemenea, mai jos puteți consulta proiectele de documente elaborate de IPRE.

Atelierul a fost realizat în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile în combaterea corupției în Republica Moldova”, susținut de Grantul din partea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Estonia și implementat cu Transparency International Estonia.