Volumul disproporționat de muncă în instanțe – un obstacol în calea eficienței justiției

23 iulie 2021

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel – Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Rlive.md, a organizat, joi, 22 iulie 2021, cea de a opta dezbatere publică online în formatul #EUDebatesCafe dedicată volumului disproporționat de muncă în instanțele, care este un obstacol în calea eficienței justiției.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Ecaterina Popșoi, asistentă de proiect, expertă junior, IPRE, au vorbit despre care este sarcina de muncă a unui judecător în instanță și cum aceasta influențează asupra eficienței actului justiției, care sunt principalele constrângeri la nivel legal, tehnic sau instituțional care generează această sarcină disproporționată de muncă, care este abordarea Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu această problemă, dacă medierea extrajudiciară obligatorie ar putea fi un remediu eficient în vederea micșorării sarcinii de muncă pentru judecători, dar și care sunt acțiunile cheie ce necesită a fi întreprinse pe termen scurt în vederea ameliorării rapide al acestei probleme.

În continuare, vă propunem atenției Dvs câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

IULIAN RUSU, Director Executiv adjunct, IPRE: „Potrivit datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, în anul 2020 unui judecător îi reveneau circa 541 de dosare, ceea ce reprezintă o povară imensă. Această problemă este foarte dureroasă pentru sistemul de justiție din Moldova. În unele instanțe această cifră poate ajunge la mii de dosare. Este o problemă gravă, care se referă nu doar la starea emoțională a judecătorilor, ci și la calitatea procedurilor judiciare. Sarcina de muncă excesivă, inevitabil, își pune amprentă asupra calității actului justiției, iar aceasta poate genera, din diverse motive, nerespectarea anumitor termeni sau rigorilor legate de fundamentarea hotărârilor judecătorești. Toate acestea pot duce la nerespectarea termenelor sau normelor în procesul de luare a deciziilor”.

ALIONA MIRON, Președintă interimară, Judecătoria Chișinău, sediul Centru: „Volumul de lucru a instanțelor judecătorești este unul excesiv de mare, iar acest fapt a fost pus în discuție de mult timp. Deși am avut o perioadă de pandemie foarte lungă noi totuși am examinat foarte multe dosare. Astfel, în prima jumătate a anului 2021, circa 16,1 mii de dosare au fost înregistrate în judecătoria din sectorul Centru, dintre care au fost examinate peste 15 mii. Dacă statisticile arată că în mediu unui judecător îi revin peste 500 de dosare spre examinare, atunci la Chișinău această cifră depășește o mie. Să nu uităm și de complexitatea cazurilor. Pentru că aceasta este concentrată în mediul urban, ci nu în raioane. Respectiv, complexitatea cauzei determină și timp mai mult pentru a studia legislația, pentru audieri a persoanelor. Astfel, își pune amprenta nemijlocit pe calitatea actului de justiție. O altă problemă este legată de personal. De exemplu, în instanțele din sectoarele Centru și Ciocana, unde se atestă un volum mare de lucru, nu avem posibilitatea să avem toate statele de personal, iar capacitatea acestora era la mai puțin de 50% pe parcursul a ultimilor doi ani. De asemenea, luând în considerație și mărimea salariului, avem parte nu de cele mai bune persoane, care să facă față volumului de lucru. Astfel, persoanele după o perioadă se transferă în alte instanțe, unde au volum de lucru mai mic la același salariu”.

DOREL MUSTEAȚĂ, Președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii: „CSM-ul cunoaște toate problemele cu care se confruntă sistemul judecătoresc. Sunt întreprinse diferite măsuri care să remedieze situația, însă, cu părere de rău nu avem deplină capacitate pentru a interveni. De exemplu, grație ultimelor modificări de anul trecut avem inițiativă de a ne adresa la Curtea Constituțională. Mizăm pe faptul că vom avea și inițiativă legislativă și atunci va fi mult mai ușor de operat și de a veni cu careva propuneri legislative către Parlament. CSM este deschis față de toți, și justițiabili și judecători, și parteneri de dezvoltare, și salută orice propunere, idee, abordare pentru a soluționa chestiunea privind volumul de lucru și eficiența sistemului judecătoresc. Consider că este loc de discuții și analiză vis-a-vis de taxa de stat, deoarece justiția în Republica Moldova este accesibilă pentru toți și de multe ori justițiabilii abuzează de acest drept. Noi avem înregistrate cereri care ulterior sunt scoase de pe rol, sunt restituite, nu pot fi examinate și nu au o finalitate. Respectiv crește și volumul judecătorului și al cererilor parvenite. Dacă justițiabilul, înainte de a depune cerere de chemare în judecată, ar analiza dacă aceasta are o finalitate sau nu și dacă cererea aceasta va fi impusă cu taxe, el va analiza costurile și atunci înainte de a depune cererea probabil s-ar gândi de mai multe ori. Din păcate, noi am mizat mult și pe mediere, am crezut că o să aducă un plus valoare activității sistemului judecătoresc, dar el este practic zero și nu a dat nicio eficiență”.

VICTOR COJOCARI , Mediator: „Una din căile de diminuare a adresării în instanța de judecată și corespunzător micșorarea volumului de muncă a judecătorilor este medierea. Deși legea medierii 137 din 2015 a oferit facilități foarte bune părților, examinare într-un termin maxim de până la 3 luni, confidențialitate, neachitarea taxei de stat în cazul confirmării tranzacției executate benevol, medierea nu are efectul propus de a diminua cantitatea dosarelor examinate în instanțele judecătorești. Ca exemplu am luat câte dosare au fost înregistrate în 2020 și câte tranzacții au fost efectuate de mediatori. Practic s-a primit un 0,55% față de cererile care au fost depuse în instanța de judecată. Este un procent foarte mic, iar printre cauze sunt: lipsa informării populației, piața mică pentru toți actorii profesiilor din sistemul juridic, profesia de mediator fiind relativ nouă și necunoscută, mentalitatea populației care se străduiește să pedepsească la maxim adversarul chiar dacă va pierde mai mulți bani efectuând o judecată. Se constată o creștere anuală de 20-50% în dependență de fiecare an de cantitatea de tranzacții semnate de mediatori, dar cantitatea lor este foarte mică. În 2020 cantitatea de adresări la biroul meu s-a dublat, iar în acest an s-a dublat în comparație cu 2020. Deci practic avem o creștere cu peste 100% în fiecare an. Deci, e tendință bună și practic dacă analizăm adresările, peste 80% sunt adresări cu valoarea acțiunii de până la 60.000 lei, 14-15% până la 200.000 lei și vreo 14 dosare care au fost peste 200.000 mii, deci de valoare redusă sau cele care nimeresc sub incidența medierii judiciare obligatorii. Pentru instanța de judecată, examinarea acestor tipuri de conflicte sau litigii este o pierdere de timp pentru că majoritatea lor sunt foarte simple”.

PETRU VÎRLAN, Director adjunct, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești: „Noi la moment avem o serie de măsuri și acțiuni la care lucrăm și avem și o colaborare foarte bună cu cei de la CSM pentru a identifica soluții potrivite pentru problemele date. O soluție ar fi, și recomandăm, repartizarea dosarelor per sediu unic deoarece volumul de muncă va fi unic la toți judecătorii, nu per sediu. Noi vedem că per judecător media lunară pentru anul trecut e de 58 de dosare, în timp ce în Uniunea Europeană media per judecător e de 30 de dosare. Deci la noi sarcina judecătorului de muncă e dublă. Acest lucru se datorează faptului că deși fiecărui judecător îi revine câte un grefier și un asistent judiciar, avem instanțe în care judecătorii nu au asistență judiciară și respectiv volumul și sarcina de muncă este mai mare pentru judecător. Totodată, la nivelul Consiliului Europei noi suntem pe ultimul loc în Europa după numărul de judecători raportat la numărul de suta de mii de locuitori. În 2018 erau raportați 11,8 judecători la 100 mii locuitori, iar în 2020 au fost raportați 15 judecători la 100 mii de locuitori. Rata este practic infimă față de recomandările Consiliului Europei potrivit căruia trebuie să avem 23 de judecători la 100 de mii de locuitori. Acest lucru înseamnă că judecătorii nu fac față atribuțiilor pe care le au, iar calitatea actului justiției are foarte mult de suferit. Pentru a avea eficiența actului justiției, venim cu recomandarea ca numărul de jucători să fie mărit. Ceea ce ține de noi, urmează să lansăm aplicația e-Dosar care va ușura timpul de acțiune și hotărârile judecătorești vor merge mult mai ușor la executare”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept