Europenizarea Republicii Moldova: Mai mult decât un proces

Ocazia Zilei Europei ne oferă o oportunitate în plus pentru a reflecta despre relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Obiectivul integrării europene a dominat agenda politicii interne și externe a Republicii Moldova pe parcursul ultimilor 20 de ani. Cu toate acestea ritmul de dezvoltare democratică și procesele generale de europenizare deseori au bătut pasul pe loc. Începând cu 2009, relațiile UE-Moldova au fost modelate de cadrul Parteneriatului Estic al UE. În 2014, Moldova a semnat și a început ratificarea Acordului de Asociere care presupunea, printre altele, crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. La momentul actual, Acordul de Asociere reprezintă principalul cadru pentru relațiile cu UE, fiind de fapt o foaie de parcurs pentru democratizarea și dezvoltarea Republicii Moldova, astfel oferind posibilități de modernizare a societății în întregime. Valorile consacrate în Acordul de Asociere, precum sunt supremația legii, libertatea exprimării, demnitatea umană și democrația sunt valori acceptate pe larg în cadrul societății moldovenești. Cu toate acestea, în pofida unor realizări în special în privința îmbunătățirii cooperării sectoriale și apropierea economică de UE, componenta valorică rămâne în continuare o provocare.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat studiul „Europenizarea Republicii Moldova: Mai mult decât un proces”. Publicația include o compilație de trei analize tematice care a beneficiat de contribuțiile unui grup de cercetători din Republica Moldova, Germania, Regatul Țărilor de Jos și Franței care analizează procesul de europenizare al Republicii Moldova prin prisma a trei dimensiuni care necesită intervenții determinante la nivel național cu suportul Uniunii Europene și anume cea societală, politică și de securitate.

Primul capitol, co-autorat de Stanislav Ghilețchi (IPRE), Cristina Gherasimov (DGAP, Berlin) și Sarah Pagung (DGAP, Berlin), răspunde la întrebarea cum poate fi asigurată dezvoltarea durabilă a țării în baza valorilor europene, asigurând în același timp o coeziune a societății pentru abordarea problemelor sistemice interne cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova, indiferent de viziunile lor politice, limba vorbită sau originea etnică. Polarizarea pronunțată a societății moldovenești reprezintă unul dintre obstacolele în calea dezvoltării durabile a Republicii Moldova. Europenizarea Republicii Moldovei reprezintă o oportunitate pentru eliminarea discrepanțelor care duc la divizarea societății pe criterii de etnie.

Al doilea capitol, scris de Iulian Groza (IPRE) și Erik Sportel (CESS, Groeningen), analizează procesul de dezvoltare parlamentară în Republica Moldova în contextul politicilor UE de susținere a democrației. Europenizarea înseamnă în primul rând consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept. Dar este absolut necesară o voință politică puternică pentru realizarea unor reforme sistemice. Implementarea valorilor democratice implică un parlament capabil să își realizeze funcțiile sale de bază într-un mod activ, transparent și consecvent. Noua viziune a UE cu privire la democratizare, recent actualizată de Consiliul UE, oferă o oportunitate în plus pentru revizuirea și consolidarea asistenței UE pentru dezvoltarea parlamentară.

Ultimul capitol al publicației, elaborat de Dumitru Mînzărari (IPRE) și Florent Parmentier (SciencePo, Paris) analizează natura agresiunilor hibride interstatale care urmăresc scopul de a submina suveranitatea altor state. Acest capitol analizează mediul de securitate emergent, sugerând ajustări la abordarea UE în vecinătatea estică și recomandată modalități de a dezvolta răspunsuri politice eficiente. Aceasta include crearea de sisteme de avertizare timpurie și răspuns rapid în Republica Moldova – o țară în care noile tehnologii de conflict sunt practicate și șlefuite de Rusia.

Publicația poate fi accesată în versiunea Română aici, iar în versiunea Engleză aici.

Această publicație este realizată în cadrul proiectului „Establishing Policy Bridges with the EU – IPRE (Moldova)”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene cu sprijinul inițiativei Open Society Foundation for Europe (OSIFE). IPRE este recunoscător pentru contribuțiile autorilor, care au fost posibile datorită parteneriatelor cu Institutul pentru Politici Europene (Institut für Europäische Politik), Berlin; Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP) Berlin; Centrul austro-francez pentru apropiere în Europa (CFA), Viena; Centrul de cercetări politice al Science Po (CEVIPOF), SciencePo, Paris; Centrul pentru Studii de Securitate Europeană (CESS), Groeningen, Institutul Clingendael, Haga. Publicația a beneficiat de ideile valoroase și gândurile recenzenților Jos Boonstra (CESS, Groeningen), Kamil Calus (OSW, Varșovia) și Kerry Longhurst (Collegium Civitas, Varșovia).