Iulian Groza, Director executiv IPRE, despre EIU Democracy Index 2025
Revin la indexul cu pricina. Nu mă miră că unii politicieni, comentatori și influenceri au sărit rapid să marcheze momentul. Unii au făcut-o echilibrat, alții vădit părtinitor. Din ce am mai văzut în ultimele zile, domină însă tonul catastrofal. De parcă această retrogradare ar putea fi pusă exclusiv în responsabilitatea actualei guvernări. De parcă noi am fi trăit ultimii ani într-un vid. De parcă nu am fi ținta celei mai intense campanii de influență negativă și intereferență în democrația noastră din partea Rusiei. Sau de parcă am fi funcționat ca stat și societate într-un regim normal, nu într-unul de crize și tensiuni continue. Nu, nu așa stau lucrurile. Și cred că, înainte de a trage concluzii gata făcute, merită să ne oprim puțin și să punem cifrele în context.
Ce știm concret din sumarul public al Indexului. Foarte puțin. Cele 36 de pagini publicate săptămâna aceasta dedică Moldovei exact o propoziție. Am văzut că cei de la Gândul au publicat online chiar și sumarul, deși acesta nu este disponibil pe site-ul EIU aici îl poți primi doar la solicitare, pe email. Oricum, sumarul nu include foarte multe detalii. Suntem menționați în doar două locuri, fără scor concret pentru 2025 și fără explicații nu putem vedea exact la ce pilon al indexului am scăzut. Analiza completă pe țară, cu scorurile pe cei cinci piloni ai metodologiei EIU, este disponibilă exclusiv prin serviciul comercial al Economist Intelligence Unit, rezervat abonaților corporativi anuali. Așadar, tot ce circulă acum în spațiul public sunt, în cel mai bun caz, interpretări plauzibile. Cred că e bine să vedem întâi conținutul integral al raportului înainte de a construi narative.
Un lucru important de subliniat că anul trecut eram deja la limita tranzitării în „regim hibrid”. În metodologia EIU, categoria „democrație fragilă” acoperă scorurile între 6,01 și 8,00, iar „regimul hibrid” intervalul 4,01–6,00. Cu alte cuvinte, pragul care separă cele două categorii este 6,00, iar Moldova avea în 2024 un scor general de 6,04. Practic, patru sutimi peste linie. Eram deja țara aflată la cel mai jos nivel al „democrațiilor fragile”, cu România deja căzută sub prag (5,99) în aceeași ediție. În aceste condiții, ceea ce s-a întâmplat cel mai probabil în 2025 este că scorul mediu general al Moldovei, media aritmetică a celor cinci piloni a coborât sub 6,00, ceea ce a fost suficient pentru reclasificarea mecanică în categoria inferioară. Cu cât exact a coborât sub acest prag, cu câteva sutimi sau cu mai mult, nu știm deocamdată. Nu vorbim, prin urmare, despre un colaps, vorbim despre traversarea unui prag statistic convențional într-o zonă de fragilitate în care ne aflam deja. Asta nu înseamnă că nu există o scădere reală. Există dar proporțiile exacte și dramatismul ei nu pot fi confirmate până nu vedem scorul.
Ce ne spune raportul integral al indexului din anul 2024 și ce putem deduce deocamdată pentru cel de acum? Spre deosebire de raportul pentru 2025, pentru ediția 2024 avem deja analiza completă și putem vedea exact ce a tras Moldova în jos de la 6,23 la 6,04. Îl puteți solicita aici.
EIU folosește cinci dimensiuni pentru formarea indexului: (1) proces electoral și pluralism, (2) funcționarea guvernului, (3) participare politică, (4) cultură politică și (5) libertăți civile. În 2024, scorurile Moldovei erau: proces electoral 6,50 (în scădere severă de la 7,42 în 2023), funcționarea guvernului 5,36, participare politică 7,22, cultură politică 4,38, libertăți civile 6,76.
Aproape întreaga pierdere de 0,19 puncte față de 2023 a venit de la un singur pilon, cel electoral care a scăzut cu aproape un punct întreg. EIU recunoștea explicit, în capitolul regional 2024, că principalul motor al acestei deteriorări era interferența rusă în alegerile prezidențiale și în referendumul constituțional pentru aderarea la UE din octombrie–noiembrie 2024: dezinformare, transferuri financiare directe către alegători, operațiunea Șor cu cei aproximativ 130.000 de alegători mituiți, presiune asupra diasporei. Parte din scădere a venit probabil și de la chiar măsurile de mitigare și contracarare a acestei agresiuni, măsuri necesare și, în bună parte, legitime, dar care, într-o lectură mecanică a metodologiei EIU, se traduc în scoruri mai mici pe indicatori precum libertatea media, pluralismul sau drepturile de participare politică.
Cu alte cuvinte, o țară care se apără activ de o agresiune hibridă plătește, paradoxal, un cost metodologic într-un index pentru chiar măsurile ei defensive. Dacă presupunem că metodologia 2025 este identică, ceea ce la EIU este regula, foarte probabil ca această dinamică să se fi amplificat semnificativ în 2025, în contextul alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Interferența rusă din 2025 a fost, conform misiunii OSCE/ODIHR, fără precedent ca amploare și considerabil mai sofisticată decât în 2024: atacuri cibernetice coordonate, dezinformare generată cu inteligență artificială, rețele de cumpărare a voturilor extinse, etc. În consecință, au crescut și măsurile de apărare a procesului democractic: radierea în ultimul moment a două partide pe motive de finanțare ilicită (semnalată critic de ODIHR din cauza lipsei unei căi efective de atac), amendamente electorale adoptate tardiv fără avizul Comisiei de la Veneția, decizii selective ale CEC. Este foarte probabil ca aceste tensiuni între presiunea hibridă externă și reacția defensivă internă să fi tras în jos, în 2025, atât pilonul „proces electoral și pluralism” (unde apare explicit factorul „influența puterilor străine asupra guvernului”), cât și, posibil, „cultura politică” cel mai slab sub-pilon al Moldovei, oricum la 4,38 în 2024, și cel mai expus exploatării prin dezinformare. Dar acestea sunt doar ipoteze, nu constatări pe care am putea să le validăm doar cu raportul integral în față.
Totuși vreau să fac remarc despre o limitare metodologică despre indexul Democrației al EIU. Indicatorul „influența puterilor străine asupra guvernului” penalizează, mecanic, atât statele care se subordonează voluntar Moscovei, cât și statele care rezistă activ Moscovei. Diferența contează enorm dar, în scor, rareori se reflectă. Mai mult, măsurile defensive pe care o democrație de frontieră este obligată să le ia împotriva unei agresiuni hibride susținute cum ar fi restricții împotriva partidelor finanțate ilegal din străinătate, amendamente de urgență la Codul Electoral sunt citite de metodologia agregată ca „deteriorări” la pilonii pluralismului, chiar și atunci când sunt, în esență, acte de autoapărare democratică. Este un punct orb al metodologiei, pe care chiar raportul din 2024 îl recunoaște implicit, dar nu îl rezolvă. Aceeași problemă apare și în alte indexuri: dacă ne uităm la V-Dem, Ucraina care poartă un război existențial împotriva unei invazii rusești este clasificată ca electoral autocracy, iar Rusia, agresorul, se află în aceeași categorie doar câteva poziții mai jos. Este evident că cele două situații nu pot fi puse în aceeași oală analitică, dar metodologia agregată nu are instrumentul să le diferențieze.
Apropo, dar hai să vedem ce scriu alte index-uri recente. Tendințele sunt mixte. Da, pe majoritatea avem o cădere ușoară, dar deloc catastrofală. Iar daca luam în considerație contextul stării generale a democrației în lume, în Europa și al provocărilor prin care trecem, nu suntem nici pe departe la coada clasamentelor. La V-Dem Liberal Democracy Index 2026, îl găsiți aici. Da, indexul cela care a circulat pe la noi la început de an, același care a retrogradat SUA de la democrație liberală la autocrație. Păi aici Moldova coboară de la locul 57 la locul 73 din 179. E o scădere reală, dar rămânem în categoria „democrație electorală”. La Bertelsmann Transformation Index (BTI) 2026, aici, scorul Moldovei pe transformare politică rămâne practic neschimbat față de 2024 (în jur de 6,70), Moldova menținându-se în categoria „democrație imperfectă”. Corruption Perceptions Index 2025 al Transparency International, aici, arată o scădere minimă (42 de puncte, minus unul), iar raportul evidențiază explicit Moldova, alături de Ucraina, ca țară „de urmărit” pozitiv pentru progresul în vetting-ul judiciar și reformele aliniate la UE. World Press Freedom Index 2025 al RSF, aici, ne-a coborât patru poziții (de la 31 la 35), dar ne păstrează în zona „satisfăcătoare”, înaintea majorității vecinilor.
În loc de concluzii …
Voi încerca să obțin raportul integral 2025 al EIU pentru a avea o analiză precisă, pe piloni, a scorurilor exacte și a variațiilor. Dar oricum în ceva timp va fi public. Până atunci, îi invit pe toți să nu confundăm trecerea unui prag convențional cu un diagnostic de colaps democratic. Da, situația nu este simplă. Dar, în pofida tuturor provocărilor, Moldova se mișcă în direcția corectă. Sunt multe probleme de rezolvat. Așteptarea mea este ca, după ce fiecare își va spune păsul și opinia, inclusiv cu degetul arătat când la unii, când la alții, să ne așezăm puțin, să tragem aer în piept și să facem cu toții tot ce ne stă în putere ca să schimbăm lucrurile spre bine și să mișcăm reformele mai departe.
Dincolo de acest caz, cred că avem nevoie de mai multe discuții publice cu opinii și viziuni care pot și trebuie să fie diferite, dar susținute pe evidențe, nu de titluri. E responsabilitatea tuturor actorilor politici, instituționali, civici este să înțelegem care este problema adevărată, ce putem rezolva și ce trebuie să construim pentru ca democrația Moldovei să nu mai fie una „la limită”, ci una durabilă. Vulnerabilitățile noastre structurale, cultura politică scăzută, încrederea fragilă în instituții, polarizarea exploatată, toate există și nu dispar printr-un scor mai bun într-un an. Dar nici printr-un scor mai slab nu devin brusc mai grave decât sunt.
