Fortificarea securității Republicii Moldova în contextul reuniunilor ministeriale ale NATO și OSCE | Emisiunea radio „Paralela 47”

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Radio Moldova, a organizat vineri, 2 decembrie, o nouă ediție a emisiunii radio săptămânale „Paralela 47”, cu tematica ,,Fortificarea securității Republicii Moldova în contextul reuniunilor ministeriale ale NATO și OSCE”.

Invitații discuției au fost Natalia Albu, directoare executivă, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), Alexandru Flenchea, director al Asociației Inițiativa pentru Pace și ex-vicepremier pentru reintegrare și Robert Lupițu, redactor-șef al platformei caleaeuropeană.ro.

În deschiderea discuției, Alexandru Flenchea a comentat întrevederea de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, care a avut loc săptămâna trecută, menționând că actuala criză energetică scoate la iveală dependența acută dintre cele două maluri ale Nistrului. Potrivit fostului vicepremier, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului trebuie să continue negocierile până când vor fi identificate soluții avantajoase pentru cetățenii din stânga și din dreapta Nistrului.

„Războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și criza energetică au arătat cât de multă interdependență există între cele două maluri, a arătat că regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova și că noi putem funcționa doar împreună. Acest lucru este recunoscut tacit și de Tiraspol. Ei înțeleg că nu-și pot rezolva propriile probleme energetice fără Chișinău. La fel cum noi putem să le rezolvăm mai eficient și mai ieftin doar cu ajutorul infrastructurii energetice din stânga Nistrului. Tiraspolul vrea revenirea statu-quo-ului, adică revenirea la situația în care nu doar că regiunea transnistreană avea gaz, dar genera și energie electrică pe care ne-o vindea și astfel își asigurau bugetul. Este o situație la care nu putem reveni, cel puțin nu într-o perspectivă previzibilă. Nu mai este posibilă revenirea la acea realitate când Tiraspolul se simțea confortabil energetic și economic. Tiraspolului trebuie să i se explice că astfel nu mai este posibil. Trebuie să ne adaptăm noilor realități și să se identifice soluții pentru a supraviețui împreună. Vedem că supraviețuirea economică și energetică este posibilă doar împreună. Tiraspolul trebuie convins că alte opțiuni nu există”, a spus Alexandru Flenchea.

Vorbind despre reuniunea ministerială NATO, care a avut loc la București săptămâna trecută și unde a participat în premieră și Republica Moldova, la invitația reprezentanților NATO, Natalia Albu, directoare executivă, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare, este de părere că invitația de participare înseamnă că Republica Moldova este văzută drept un partener care prezintă credibilitate.

„Republica Moldova are un parteneriat stabil și diversificat cu NATO, însă cetățenii cunosc mai puțin despre acest lucru din cauza mediatizării slabe în presă. Totodată, unii cetățeni văd NATO drept un actor care ar putea submina securitatea noastră, pentru că acest fel de narative, care vin din Federația Rusă, sunt foarte puternice. Rusia promovează că războiul declanșat în Ucraina se datorează de fapt și reacției occidentului, inclusiv și celei a NATO. După anexarea Crimeii, Rusia a menționat clar în doctrina sa militară că principala amenințare la adresa Federației Ruse este NATO. Acest fel de narative sunt foarte greu de combătut și au nevoie de timp. Trebuie dezvoltată o comunicare strategică, promovând interesul statului și parteneriatul pe care Republica Moldova îl are cu NATO”.

La rândul rău, despre progresul Suediei și Finlandei de a adera la NATO, Rober Lupițu, redactor-șef al platformei caleaeuropeană.ro, a menționat: „Chestiunea legată de aderarea Suediei și Finlandei la NATO ține în principal de opoziția Turciei, pentru că Turcia reproșează ambelor țări faptul că a fost exclusă din programe de livrare de armament și pentru faptul că găzduiesc organizații și persoane pe care Turcia le consideră responsabile de terorism. Totuși, Turcia a făcut un pas mare în față prin implicarea multor state NATO în negocieri, iar în urma acestor negocieri, au fost semnate protocoalele prin cele Suedia și Finlanda pot să adere la NATO, urmând ca acestea să fie ratificate. Până în prezent, 28 din cele 30 țări NATO au ratificat aceste protocoale. În ce privește opoziția Ungariei, vorbim aici și despre o afinitate pe care o are guvernul Orban în raport cu relațiile cu Kremlinul, chiar și în pofida războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Dar în egală măsură Ungaria are și o situație specifică în interiorul UE, cu penalizări legate de statul de drept și cu eventuale tăieri de fonduri europene, căutând practic să-și „târguiască” voturile în ideea de a nu fi periclitată într-un cadru european. Dar înțeleg, din participarea ministrului de externe ungar la reuniunea NATO de la București, că Ungaria se va ține de calendarul pe care l-am menționat, și anume că va vota la începutul anului viitor, în Parlament, protocoalele de aderare ale Suediei și Finlandei la NATO, motivând că acum Parlamentul este preocupat de amendarea și aprobarea legilor în domeniul statului de drept pe care Comisia Europeană le solicită”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări varianta integrală a acestei ediții pe pagina de Facebook IPRE aici.

Emisiunea „Paralela 47” poate fi urmărită live în fiecare vineri începând cu orele 17:10 la Radio Moldova și pe pagina de Facebook IPRE.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Creșterea rolului centrelor de cercetare în sprijinirea efortului național de integrare europeană al Republicii Moldova – #ThinkTanks4EUMembership”, realizată cu susținerea Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF).