În ajunul Summit-ului Moldova-UE, societatea civilă mobilizează sprijinul pentru procesul de aderare europeană: IPRE a găzduit un eveniment despre comunicarea extinderii UE

Evenimentul a reunit experți din Republica Moldova, 10 state membre ale Uniunii Europene și țări candidate, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile. Discuțiile s-au concentrat pe soluții practice pentru comunicarea mai clară și mai apropiată de cetățeni a procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În cadrul sesiunii IPRE, Iulian Groza, director executiv al IPRE, a prezentat evoluțiile recente ale Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, progresele înregistrate, provocările existente și pașii strategici care urmează, inclusiv în contextul Summit-ului moldo-comunitar desfășurat astăzi. El a subliniat că Republica Moldova trebuie să continue reformele și, în același timp, să explice mai bine în statele membre ale UE de ce extinderea este importantă pentru securitatea, stabilitatea și credibilitatea proiectului european.

Daniel Vodă, expert asociat IPRE pentru politică externă și comunicare strategică, a vorbit despre narațiunile eficiente privind extinderea UE, bunele practici din Ucraina și Balcanii de Vest și modul în care poate fi combătută dezinformarea. El a menționat că sprijinul public pentru aderare se consolidează atunci când comunicarea iese din limbajul tehnic al instituțiilor și ajunge în comunități, prin exemple clare și relevante pentru oameni.

„Ne implicăm prin faptul că am adus peste 11 organizații neguvernamentale și think tankuri importante, care consultă cetățenii, universitățile și factorii de decizie din țările respective, și discutăm despre ceea ce am reușit să realizăm în Republica Moldova. Explicăm de ce Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest, odată devenite membre ale Uniunii Europene, vor contribui la consolidarea proiectului european. Cu alte cuvinte, societatea civilă oferă propria contribuție la procesul de extindere”, menționează Daniel Vodă.

Participanții au discutat despre necesitatea de a explica extinderea Uniunii Europene nu doar prin costuri, proceduri și condiționalități, ci și prin oportunități, securitate comună și modernizarea statelor candidate. În acest sens, a fost evidențiată importanța dialogului cu societățile din statele membre ale UE în care există rezerve față de viitoarea extindere.

Programul de la Chișinău al proiectului CitizEn a inclus și masa rotundă „Pregătirea societății pentru extinderea UE: rolul think tank-urilor și al cooperării transfrontaliere”, organizată de Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova și IDM. În agenda discuțiilor a fost inclusă și intervenția lui Marcel Spătari, președintele Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova, dedicată priorităților, reformelor și consolidării încrederii publice în parcursul european al țării.

„Republica Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană ca stat membru cu drepturi depline, pe baza meritelor proprii. Putem accepta clauze de salvgardare și perioade de tranziție, așa cum s-a întâmplat și în extinderile anterioare, dar obiectivul rămâne aderarea deplină”, a spus deputatul Marcel Spatari.

Experții consideră că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană înainte de 2030 este posibilă, însă procesul necesită încă multe reforme și eforturi susținute.

„Probabil vom vedea o situație în care țările candidate sunt pregătite, dar unele state membre ale Uniunii Europene nu sunt. Despre acest lucru discutăm exact în cadrul proiectului nostru. De aceea suntem aici și încercăm să discutăm cu statele membre care sunt foarte sceptice față de extindere. Aceasta va fi o provocare foarte mare”, afirmă Sebastian Schäffer, directorul Institutului pentru regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM).

Participanții au subliniat că procesul de aderare trebuie explicat nu doar la Bruxelles sau în capitalele europene, ci și în localitățile din Republica Moldova, în rândul tinerilor, al mediului de afaceri, al diasporei și al minorităților naționale. O atenție specială a fost acordată combaterii dezinformării și nevoii de a comunica despre Uniunea Europeană inclusiv în spațiile informaționale vulnerabile.

Vladislava Gubalova, cercetător principal la GLOBSEC, a remarcat că experiența extinderilor precedente poate servi drept sursă de inspirație, însă contextul actual este diferit.

„Primul mare val de extindere, care a inclus țările din Europa Centrală și de Est, iar ulterior România și Bulgaria, poate oferi numeroase exemple de bune practici. Totuși, cred că contextul s-a schimbat semnificativ. Deși dialogul și învățarea din experiențele anterioare sunt importante, trebuie să privim și spre viitor”, a declarat Gubalova.

Evenimentul a arătat că extinderea Uniunii Europene trebuie privită ca o investiție strategică într-o Europă mai sigură, mai democratică și mai unită. Pentru Republica Moldova, aderarea la UE rămâne cel mai important cadru de modernizare a statului, de consolidare a instituțiilor și de apropiere a țării de standardele europene.

„Muntenegru este considerat oficial unul dintre liderii procesului de aderare și, în prezent, ne aflăm la jumătatea drumului în ceea ce privește închiderea provizorie a tuturor capitolelor de negociere. În această săptămână am închis două capitole, ceea ce reprezintă o veste foarte bună pentru noi”, spune Sara Čabarkapa, reprezentanta Institutului pentru Afaceri Internaționale din Italia.

IPRE va continua să contribuie la dezbateri publice, analize și parteneriate regionale care sprijină parcursul european al Republicii Moldova și comunicarea mai eficientă a beneficiilor, responsabilităților și mizelor aderării la Uniunea Europeană.

Cetățeni pentru extinderea UE (CitizEn) este un proiect european care promovează o dezbatere publică mai bine informată despre extinderea UE, o implicare mai activă a cetățenilor și cooperarea dintre think tank-uri și ONG-uri din state membre și țări candidate. Proiectul vizează dezvoltarea unor instrumente practice de comunicare pentru a reduce percepțiile greșite despre extindere și pentru a pregăti societățile pentru viitoarele aderări. Inițiativa este finanțată de Fundația Calouste Gulbenkian.