Dialog de politici #JusticePentruMoldova – Patru ani de vetting: Lecții și perspective pentru reforma justiției
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat marți, 28 aprilie 2026, un Dialog de politici #JustițiePentruMoldova cu tema „Patru ani de vetting: Lecții și perspective pentru reforma justiției”. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Procurorilor, al Comisiei de evaluare a procurorilor și experți juridici pentru a evalua progresul și provocările procesului de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, lansat în 2022.
Discuția, moderată de Adrian Ermurachi, co-director executiv al IPRE, s-a axat pe lecțiile învățate la patru ani de la inițierea vettingului, impactul real asupra sistemului de justiție și direcțiile de politici publice necesare pentru consolidarea și finalizarea eficientă a acestei reforme. Un accent deosebit a fost pus pe principalele provocări identificate: durata extinsă a procedurilor de evaluare, deficitul de personal în sistemul judiciar, percepțiile divergente privind echitatea și transparența procesului, precum și necesitatea asigurării sustenabilității reformei după finalizarea vettingului.
Angela Popil, Membră, Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ), a menționat: „Modificările operate în martie 2026 la legislația privind procedura de vetting ridică serioase probleme de constituționalitate, atât din perspectiva procedurii de adoptare, cât și a conținutului. Intervenția printr-un amendament în lectura a doua, fără legătură directă cu proiectul de lege, contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale și regulilor privind adoptarea legilor organice. În același timp, schimbarea mecanismului de numire a membrilor internaționali în comisiile de evaluare – prin trecerea de la o majoritate calificată la una simplă – riscă să afecteze principiul consensului politic larg, esențial pentru credibilitatea reformei. Această abordare poate crea percepția că numirile sunt influențate politic, ceea ce subminează încrederea publicului în procesul de evaluare. În pofida progreselor înregistrate, reforma se confruntă în continuare cu provocări majore, inclusiv deficitul de judecători și riscul blocajelor instituționale, ceea ce impune identificarea urgentă a unor soluții pentru a asigura funcționalitatea sistemului de justiție și finalizarea eficientă a procedurii de vetting.”
Igor Chiriac, Vicepreședinte, Comisia juridică, numiri și imunități, Parlamentul Republicii Moldova, a declarat: „Reforma justiției este una dintre cele mai importante inițiative asumate și a pornit de la necesitatea restabilirii încrederii cetățenilor în sistemul judecătoresc. Deși nu este o reformă perfectă și a fost marcată de provocări, este esențial să fie dusă la bun sfârșit, deoarece scopul principal rămâne asigurarea unui sistem de justiție în care legea este egală pentru toți, iar cetățenii au încredere. În ultimii ani, au fost înregistrate schimbări importante în funcționarea instituțiilor din domeniu, însă este nevoie în continuare de consolidarea acestora, inclusiv prin asigurarea unui corp de judecători competenți, nu doar integri. În ceea ce privește modificările recente, este important să așteptăm avizele instituțiilor competente, inclusiv ale Comisiei de la Veneția și ale Curții Constituționale, înainte de a trage concluzii. În același timp, acțiunile întreprinse au avut drept scop impulsionarea procesului de evaluare, în special în cazul procurorilor, iar prioritatea rămâne continuarea reformei și finalizarea acesteia în beneficiul cetățenilor.”
Alexandru Berlinschi, Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea Parlamentară “Partidul Nostru”, a spus: „Procesul de vetting este necesar, însă modul în care este implementat ridică multiple semne de întrebare, atât din perspectiva respectării principiilor de consens, cât și a corectitudinii procedurilor. Modificările recente ale legislației au fost adoptate într-un ritm accelerat, fără o dezbatere suficientă, ceea ce creează suspiciuni privind intenția de influențare a procesului de numire în comisiile de evaluare. În același timp, există îngrijorări legate de aplicarea unor standarde inegale în cadrul procedurilor de evaluare, precum și de dificultățile impuse candidaților în a demonstra proveniența veniturilor, inclusiv pentru perioade sau situații greu de documentat. Din perspectiva cetățenilor, reforma riscă să fie percepută ca un instrument de control asupra sistemului judecătoresc, mai ales în contextul întârzierilor majore în examinarea dosarelor și al deficitului de judecători. Reforma justiției trebuie să continue, însă este esențial ca aceasta să fie realizată corect, echilibrat și cu respectarea principiilor de independență și integritate, pentru a asigura un sistem de justiție credibil și funcțional.”
Elena Roșior, Președinte interimar, Consiliul Superior al Procurorilor, a comentat: „Reforma justiției este una necesară și asumată, însă datele actuale din sistemul procuraturii arată provocări semnificative de capacitate și implementare. În prezent, există un deficit considerabil de procurori, inclusiv la nivel managerial, multe funcții fiind ocupate interimar, ceea ce afectează stabilitatea și eficiența instituțională. Deși procesul de evaluare este esențial și include deja criterii de integritate etică și financiară, ritmul acestuia și complexitatea etapelor procedurale ridică semne de întrebare privind respectarea termenelor stabilite. În același timp, cadrul normativ conține anumite neconcordanțe care îngreunează desfășurarea eficientă a procesului. Din această perspectivă, este necesară consolidarea capacităților instituționale, în special la nivelul colegiilor de selecție și evaluare, pentru a asigura continuitatea reformei și finalizarea acesteia într-un mod realist și funcțional.”
Nadejda Hriptievschi, Membră a Comisiei de Evaluare a Procurorilor, a declarat: „Reforma justiției este un proces complex și de durată, iar percepția că aceasta se desfășoară de patru ani nu reflectă pe deplin realitatea, întrucât etapele de pre-vetting și vetting au fost inițiate în perioade diferite și relativ recente. Deși există așteptări pentru rezultate rapide, o reformă accelerată riscă să producă efecte negative, motiv pentru care este esențială o abordare atentă și echilibrată. În același timp, există deja semne de progres, inclusiv o creștere graduală a încrederii în sistemul de justiție. Totuși, cadrul legal actual și diferențele structurale dintre sistemul judecătoresc și cel al procuraturii complică finalizarea rapidă a procesului. Pentru a asigura sustenabilitatea reformei, este necesară clarificarea mecanismelor de evaluare, evitarea transformării vetting-ului într-un proces permanent și menținerea unui echilibru între integritate, eficiență și capacitatea instituțională.”
Lilian Apostol, Secretar de Stat, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a spus: „Reforma vetting-ului a fost concepută ca un proces gradual și adaptabil, iar provocările actuale reflectă inclusiv limitele unor situații care nu puteau fi anticipate de la început. O intervenție bruscă ar fi riscat să destabilizeze complet sistemul de justiție, motiv pentru care s-a optat pentru o abordare etapizată, care să mențină funcționalitatea instituțiilor și să crească treptat credibilitatea acestora. În prezent, una dintre principalele dificultăți este capacitatea sistemului de a face față volumului de dosare, însă Ministerul Justiției abordează reforma într-un mod mai larg, prin măsuri complementare precum digitalizarea și simplificarea procedurilor. În același timp, modificările recente au avut ca scop deblocarea unor procese și menținerea funcționalității mecanismului de evaluare, fără a afecta principiul consensului. Este important ca aceste procese să fie lăsate să evolueze, iar concluziile finale să fie formulate în baza opiniilor instituțiilor competente, astfel încât reforma să poată fi dusă la bun sfârșit.”
Pentru mai multe detalii vizionați în reluarea înregistrarea video a evenimentului aici.
Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.
