Condamnarea oligarhului arată că reforma justiției din Moldova dă roade

Condamnarea fostului influent magnat Vladimir Plahotniuc este dovada că reforma judiciară din Moldova aduce rezultate. Următorul test este ca sistemul să nu regreseze.

De Iulian Groza, Chișinău

Timp de mai bine de un deceniu, Vladimir Plahotniuc a fost oligarhul dominant al Moldovei. Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și Regatul Unit i-au impus sancțiuni pentru corupție și pentru subminarea instituțiilor democratice și a statului de drept în Moldova.

Mulți observatori internaționali, inclusiv Consiliul Europei și Parlamentul European, au descris capturarea statului, marcată de o influență semnificativă asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra sistemului de justiție.

Plahotniuc a fugit din țară la mijlocul anului 2019, în contextul investigațiilor penale. A fost reținut pe un aeroport grecesc în 2025 sub o identitate falsă, apoi adus înapoi în Moldova. După mai bine de șase luni de audieri în unul dintre cele cinci cazuri penale împotriva sa, o instanță l-a condamnat pe Plahotniuc la 19 ani de închisoare.

Instanța era un complet specializat în anticorupție, format din judecători care fie au trecut de verificarea integrității, fie încă trec prin acest proces.

Condamnarea ține de conducerea unei organizații criminale, spălare de bani și așa-numita „fraudă bancară de 1 miliard de dolari”, un furt major care a șters aproximativ o optime din PIB-ul Moldovei la acea vreme. Hotărârea are peste 600 de pagini. Verdictul nu este definitiv și poate fi contestat.

Meritul îi revine judecătorilor și procurorilor care au gestionat acest caz. Gestionarea unei urmăriri penale de o asemenea anvergură mediatică nu este ușoară într-o țară care încă consolidează statul de drept. Ei merită recunoaștere pentru că au lucrat sub supravegherea și presiunea care vin odată cu astfel de cazuri.

Mulți nu erau siguri cum va decurge hotărârea până în ultimul moment. Aceeași incertitudine rămâne și pentru apel. Plahotniuc contestă hotărârea în fața Curții de Apel a Moldovei; el neagă acuzațiile și susține că acestea sunt motivate politic.

Sistemul capturat se resetează

Instanța care l-a condamnat pe Plahotniuc operează într-un sistem de justiție care a fost substanțial reformat în ultimii ani. Verificarea se află în centrul acestei reforme.

Verificarea este o măsură complexă de justiție tranzițională. Verificarea externă a judecătorilor și procurorilor le examinează integritatea, proveniența verificabilă a averii și orice vulnerabilitate la influențe necuvenite. Scopul este să ne asigurăm că cei care fac dreptate sunt independenți, onești și capabili să-și exercite atribuțiile cu curaj, eficiență și în siguranță.

Poate că nu este un instrument perfect, dar s-a dovedit a fi necesar pentru a reseta un sistem care a fost descris ani de zile ca fiind compromis.

Important de subliniat, verificarea în Moldova nu este un experiment intern. Este realizată cu sprijin direct  din partea Uniunii Europene, concepută în consultare cu recomandările Comisiei Veneției și aplicată de comisii de evaluare care includ membri internaționali propuși de partenerii de dezvoltare ai Moldovei.

Reforma nu s-a terminat. Aceasta trebuie dusă până la capăt până când fiecare funcție-cheie din justiție și procuratură este deținută de un oficial care a trecut procesul de verificare. În caz contrar, sistemul riscă să regreseze. Procesul de aderare la UE oferă garanții suplimentare, acum că Moldova are o șansă reală de succes după mulți ani.

Sprijinul societății este esențial. Încrederea publicului și siguranța celor care fac dreptate depind de aceasta. Reforma în care publicul nu crede nu supraviețuiește politic.

Într-un sondaj realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), la începutul acestui an, 49% dintre respondenți au declarat că sectorul justiției s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, față de 32% în 2023. Patruzeci și nouă la sută nu este o victorie. Dar într-o țară în care scepticismul față de instanțe a fost atitudinea implicită vreme de o generație, este deja un pas înainte.

Comparativ cu sistemul de acum un deceniu, diferența devine vizibilă. Dar este prea devreme să declarăm victoria împotriva impunității sau a moștenirii capturării statului.

Plahotniuc nu este singurul caz. În 2023, un alt oligarh fugar, Ilan Shor, a fost condamnat în lipsă de Curtea de Apel la 15 ani pentru rolul său în aceeași schemă de fraudă bancară de 1 miliard de dolari. De atunci, a fost sancționat de UE, SUA, Canada și Marea Britanie pentru interferență în politica Moldovei în favoarea intereselor Rusiei.

Aceasta este diferența în cazul Plahotniuc: nu este condamnat doar pe hârtie, ci se află în detenție. Încărcătura simbolică contează.

Dar foștii oligarhi, cleptocrați și afiliații lor, indiferent dacă se află la Londra, în închisoare la Chișinău în așteptarea unui verdict definitiv sau operează din Rusia, vor continua să încerce să influențeze evoluțiile din Moldova prin bani murdari, prin loialiștii rămași în țară și prin exercitarea altor forme de presiune.

Instituțiile de stat arată semne de normalizare, dar nu sunt încă pe deplin protejate. Se formează insule de reziliență, dar încă nu se conectează între ele. Moldova trebuie să continue să abordeze vulnerabilitățile interne și să-și consolideze reziliența instituțională și socială.

Verdictul apelului ar trebui să dovedească faptul că verificarea funcționează

Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu este o recompensă pentru bună purtare. Este cea mai puternică pârghie pentru a ne asigura că această reformă nu poate fi dezmembrată în liniște la următoarea schimbare a conjuncturii politice. Reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt centrale pentru angajamentele Moldovei în cadrul Clusterului de Fundamente, iar progresul este evaluat anual de Comisia Europeană în raportul de țară din cadrul Pachetului de Extindere.

Curtea de Apel a Moldovei este așteptată să preia cazul Plahotniuc în câteva săptămâni. Aici se află acum adevăratul test al reformei judiciare, nu în condamnarea în sine, ci în capacitatea instanței superioare de a-și menține poziția în pofida inevitabilei contrapresiuni.

Dacă verdictul va fi menținut, Moldova va avea dovada că verificarea funcționează și că sistemul de justiție poate acum funcționa independent de influența care l-a definit odinioară.

Aceasta este diferența pentru care merită să luptăm și asupra căreia Uniunea Europeană și cetățenii Moldovei ar trebui să insiste în continuare, până la aderare și dincolo de ea.

Iulian Groza este director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), un think tank european independent cu sediul în Chișinău, și fost viceministru de externe al Moldovei (2013-15).

Această opinie a fost publicată pentru prima dată pe BalkanInsight.com în cadrul unui parteneriat media cu BIRN și a fost realizată în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova –#JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul opiniei aparține autorului și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene, al Fundației Soros Moldova sau al BIRN.