Daniel Vodă, despre ieșirea din CSI pentru RFI: Este o corecție strategică. Trebuia făcută mai devreme, slăbea credibilitatea externă a Republicii Moldova

„Ieșirea din CSI este o corecție strategică”

Dincolo de argumentele economice, Vodă insistă asupra dimensiunii strategice a deciziei. În opinia sa, apartenența la CSI devenise un factor care afecta imaginea externă a Republicii Moldova: „Apartenența la CSI slăbea credibilitatea externă a Moldovei. Oportunitățile reale sunt în Uniunea Europeană, în statele G7 și pe piețele globale”.

El consideră că acest pas trebuia făcut mult mai devreme: „Ieșirea din CSI este o corecție strategică. Care trebuia începută în 2009, dar este încheiată în 2026”.

Totodată, expertul subliniază că relațiile cu statele din spațiul ex-sovietic nu depind de apartenența la CSI: „Nu avem nevoie de CSI ca să avem relații cu alte țări. Cooperarea cu Kazahstan, Azerbaidjan, Armenia sau Uzbekistan merge și bilateral”.

„Decizia de aderare la CSI a fost luată în circumstanțe vitrege”

Daniel Vodă aduce în discuție și contextul istoric în care Republica Moldova a aderat la CSI, imediat după destrămarea URSS: „Decizia a fost luată în circumstanțe vitrege interesului național – sub șuieratul gloanțelor și a mișcărilor separatiste care ne afectează până astăzi”.

El amintește că, deși CSI a fost creată cu obiectivul declarat de a promova principii democratice, realitatea actuală contrazice aceste premise: „Dacă ne uităm la Federația Rusă sau Belarus, vedem sisteme autoritare care nu pot fi exemple de urmat”.

„Vizitele la Moscova țin de o luptă pentru relevanță politică”

Comentând recentele deplasări la Moscova ale liderului socialist Igor Dodon, Vodă le interpretează ca pe o încercare de repoziționare politică: „Este o tentativă de a demonstra că poate livra relații și servicii Moscovei și că ar trebui să fie unicul interlocutor. Dar, în realitate, este o formă de a-și menține relevanța politică”.

Expertul subliniază că Republica Moldova a redus semnificativ dependența energetică de Rusia, ceea ce limitează pârghiile de influență ale acesteia: „Faptul că Moldova a învățat să cumpere gaze pe piața liberă a slăbit aceste instrumente de presiune”.

În opinia sa, relația cu Rusia trebuie regândită, dar exclusiv prin prisma interesului național: „Relațiile trebuie construite pe interesele Republicii Moldova. Iar interesul nostru este să devenim compatibili cu instituțiile Uniunii Europene”.

„Nu Moldova pleacă din CSI, ci CSI se golește singură”

Întrebat dacă ieșirea din CSI este mai degrabă un gest simbolic sau unul dictat de realități economice, Vodă răspunde că dimensiunea politică nu poate fi separată de cea de securitate.

„Dacă ne uităm la cum Rusia tratează vecinii – presiuni, embargo-uri, șantaj energetic, război – vedem că aceasta este o politică. Răspunsul nostru este să nu mai rămânem în această ipostază de vulnerabilitate.”

El invocă exemplele altor state din regiune: „Georgia a părăsit CSI în 2009, iar Ucraina a ieșit din aranjamentele CSI după 2014. Este posibil”.

Concluzia sa este tranșantă: „Nu Moldova pleacă din CSI, ci CSI se golește singură. Întrebarea este cine urmează”.

Gest politic, dar justificat și economic

„Nu pierdem locuri de muncă. Economia Moldovei este deja legată de Uniunea Europeană,” spune Daniel Vodă, demontând „sperietori” legate de pretinse consecințe economice ale ieșirii din CSI, invocate de oponenții politici ai guvernării.

El subliniază că temerile privind pierderea locurilor de muncă sau a piețelor de desfacere nu se confirmă prin nimic în realitate: „Nu pierdem nici piața de desfacere – majoritatea exporturilor merg în UE, unde regulile sunt respectate”.

În același timp, expertul amintește că experiența ultimelor decenii în cadrul CSI a fost marcată de instabilitate și presiuni politice: „Embargourile la vinuri și fructe, șantajul energetic au arătat că, în acest spațiu, politica a bătut economia”.