Nota analitică: Moldova după Alegeri – Lecții, Mize și Direcții Strategice
Alegerile parlamentare din 2025 din Republica Moldova au reprezentat nu doar o competiție politică internă, ci și un test structural pentru consolidarea democratică, în contextul interferențelor hibride persistente și al procesului accelerat de aderare la Uniunea Europeană. Scrutinul a arătat că integritatea procedurală, de una singură, nu mai reprezintă principala vulnerabilitate. Principala expunere a Republicii Moldova este de natură structurală: nivelul scăzut al încrederii sociale, oboseala societății față de reforme și fragilitatea relației cetățean-stat, inclusiv în ceea ce privește participarea diasporei. Aceasta este una din concluziile notei analitice „Moldova după alegeri – lecții, mize și direcții strategice”, elaborată de Dr. Dorina Baltag, cercetătoare la Institutul pentru Diplomație și Afaceri Internaționale din Londra și Inga Savin, specialistă în politici de dezvoltare.
Notă analitică este structurată în jurul a trei teze centrale. În primul rând, interferența hibridă este eficientă acolo unde încrederea publică este scăzută, transformând nemulțumirile economice și clivajele de identitate în contestare a legitimității instituționale decât în manipularea directă a procedurilor electorale. În al doilea rând, aderarea la UE nu poate fi susținută exclusiv prin conformitate legislativă; reformele trebuie să producă un „dividend de reziliență” vizibil pentru cetățeni, astfel încât acestea să fie internalizate social. În al treilea rând, participarea diasporei constituie un capital esențial pentru democratizarea Republicii Moldova, însă acest potențial uman rămâne vulnerabil atunci când mobilizarea are loc preponderent în perioadele electorale, fără o integrare structurală în procesele de guvernanță.
Pe baza dovezilor empirice din ciclul electoral din 2025, documentul identifică patru lecții cheie: 1) reziliența se consolidează prin coordonare inter-instituțională și inter-sectorială; 2) fragilitatea încrederii publice reprezintă principala vulnerabilitate sistemică; 3) relația cu diaspora trebuie să depășească mobilizarea cu caracter episodic și să capete un caracter structural; și 4) europenizarea care nu este susținută de un proces de integrare a normelor UE la nivel de societate riscă să alimenteze oboseala reformelor, în loc să consolideze democrația. Dincolo de aceste lecții, documentul propune o reorientare strategică: reziliența democratică trebuie înțeleasă ca premisă și fundament al consolidării democratice.
Recomandările expuse în cadrul notei analitice transpun acest cadru conceptual în măsuri concrete adresate Guvernului Republicii Moldova, societății civile și mass-mediei, organizațiilor diasporei și partenerilor europeni. Ele subliniază că o consolidare democratică durabilă presupune instituționalizarea unor direcții precum: coordonare eficientă la nivel guvernamental, participare incluzivă și comunicare strategică, astfel încât capacitatea de adaptare să fie integrată în mecanisme stabile de guvernare. Obiectivul strategic nu este doar gestionarea șocurilor externe, ci consolidarea instituțională a capacităților de adaptare care conferă normelor democratice durabilitate, în contextul unei presiuni geopolitice continue.
Pentru mai multe detalii puteți accesa documentul aici.
Nota analitică „Moldova după alegeri – lecții, mize și direcții strategice” este elaborată în cadrul proiectului „Democrația la Raport”, implementat de Fundația Noroc Olanda. Totodată, nota este dezvoltată în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, AO MentorMe şi Asociația Promo-LEX, din sursele financiare oferite de International IDEA, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Uniunii Europene și a Ambasadei Suediei în Republica Moldova. Conținutul este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă poziția organizațiilor implementatoare, partenere și donatoare.
