Principala - Publicații, Publicații justiție, Rapoarte - AL DOILEA SONDAJ NAȚIONAL DE OPINIE PUBLICĂ INTEGRITATEA ÎN SECTORUL JUSTIȚIEI

AL DOILEA SONDAJ NAȚIONAL DE OPINIE PUBLICĂ INTEGRITATEA ÎN SECTORUL JUSTIȚIEI

6 februarie 2026

REZUMAT

Studiul a fost efectuat de compania Magenta Consulting la solicitarea Institutului pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), care, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), implementează proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova.

Scopul primar al studiului este determinarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective. Rezultatele celui de-al doilea sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției au fost comparate cu rezultatele cercetării precedente, realizate în 20231.

Datele prezentate în acest studiu au fost colectate prin metoda cantitativă – un sondaj CATI (Computer-Assisted Telephone Interview – sondaj la telefon). Sondajul a fost realizat cu un eșantion probabilistic proporțional național de 1125 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+.

Datele au fost colectate în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2025.

Rezultatele sondajului indică o ameliorare vizibilă a percepțiilor publice asupra sistemului de justiție comparativ cu 2023. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, față de 32% în 2023, în timp ce 20% apreciază că situația s-a înrăutățit. De asemenea, 56% dintre respondenți consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit ca urmare a eforturilor guvernelor din perioada 2021–2025. În percepția publică, sistemul de justiție este asociat în principal cu judecătoriile (39%), urmate de procuraturi (26%) și poliție (24%).

În pofida acestei evoluții pozitive, corupția rămâne principala problemă structurală în percepția cetățenilor, fiind menționată spontan de 57% dintre respondenți, urmată de „cumătrism”/lipsa meritocrației și neprofesionalismul specialiștilor (câte 15%). Cel puțin o treime dintre respondenți consideră că există multă corupție în instituțiile de justiție, în special în poliție (40%), sistemul judecătoresc și procuratură (37%) și în rândul avocaților (34%), deși aceste percepții sunt mai scăzute decât în 2023 pentru instanțe și procuratură.

Încrederea în instituțiile de justiție este în ușoară creștere, dar rămâne moderată: 41% dintre respondenți au încredere în avocați, 36% în poliție și 31% în sistemul judecătoresc și procuratură. De asemenea, majoritatea exprimă opinii pozitive față de avocați (78%), poliție (74%), judecători (71%) și procurori (69%). Însă aproape jumătate au o atitudine negativă față de politicieni. Genul, vârsta, sau apartenența etnică continuă să nu influențeze încrederea în judecători și procurori la cel puțin o treime dintre respondenți. Totodată, aproximativ fiecare al treilea respondent afirmă că are mai puțină încredere într-un judecător sau procuror ce aparține unei minorități etnice (33%). Percepția privind independența judecătorilor și procurorilor s-a îmbunătățit față de 2023 (54% îi consideră total sau mai degrabă

independenți), dar opiniile rămân polarizate.

Evaluarea activității instanțelor este mai favorabilă decât în trecut: majoritatea respondenților consideră că instanțele au specialiști competenți (79%), sunt accesibile pentru fiecare (73%), eficiente (66%), slujesc interesului public (63%), sunt imparțiale (61%) și echitabile (59%). Totodată, similar cu sondajul precedent, respondenții consideră că judecătoriile nu sunt suficient de rapide (57%) și nici transparente (48%). Totodată, în ultimii trei ani, 53% din respondenți au interacționat cu notari, 41% cu poliția, 20% cu o instanță, iar 12% cu procuratura.

Similar sondajului precedent, majoritatea respondenților au auzit despre reformele din sectorul justiției și anticorupție (76%) și Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiție (70%), însă doar o minoritate cunoaște detalii. Nivelul de informare despre reforma justiției rămâne neuniform: puțin sub jumătate (45%) este mai degrabă sau foarte informată în privința reformei, iar 55% sunt puțin sau deloc informați. Principalele surse de informare despre reformă sunt rețelele sociale (62%), televiziunea (56%) și site-urile de știri (42%).

Nivelul de încredere în vetting-ul realizat pentru verificarea integrității judecătorilor și procurorilor rămâne unul moderat, dar înregistrează o ușoară creștere. Puțin sub jumătate dintre respondenți (45%) declară că au multă încredere în rezultatele vetting-ului, ceea ce reprezintă o creștere ușoară de 5 p.p. față de sondajul precedent. În același timp, 39% au puțină încredere în rezultatele vetting-ului, iar 14% nu au încredere în acesta. În mod consistent, respondenții mai informați despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting, ceea ce ar putea sugera că informarea publică influențează direct legitimitatea percepută a instrumentelor de integritate.

În final, majoritatea respondenților consideră că reforma justiției este importantă pentru aderarea Republicii Moldova la UE (85%), deși această pondere este ușor mai mică decât în 2023 (-10 p.p.). Așteptările publice de la guvern pentru etapa următoare a reformei sunt orientate în principal pe trei priorități: reducerea corupției (48%), pedepsirea cazurilor de mare rezonanță (42%) și excluderea persoanelor neintegre din sistemul de justiție (39%).

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Fullscreen Mode

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult