Notă analitică: Măsuri pentru protejarea integrității procesului electoral în contextul dezinformării din spațiul digital

Combaterea dezinformării electorale trebuie integrată într-o strategie pe termen lung, care să abordeze atacurile continue asupra spațiului informațional. Autoritățile din Republica Moldova și ceilalți actori implicați ar trebui să colaboreze mai strâns, consolidând cadrul juridic și instituțional pentru a proteja libertatea de exprimare și viața privată, să implementeze tehnologii avansate pentru detectarea dezinformării și să implice platformele online într-un dialog mai activ și sustenabil. Aceasta este concluzia notei analitice „Dezinformarea electorală în spațiul digital. Măsuri pentru protejarea integrității electorale”, elaborată de către Cătălina Dumbrăveanu, cercetătoare la Vrije Universiteit Brussel, și Natalia Șeremet, expertă în politici publice și comunicare strategică.

„Dezinformarea nu este un episod care dispare după alegeri. Este o stare de vulnerabilitate permanentă pentru democrație, care cere un răspuns sistematic și coordonat între instituții, platforme și societatea civilă”, afirmă autoarele.

Potrivit autoarelor, spațiul digital moldovenesc a fost invadat în perioada electorală de campanii coordonate de manipulare, distribuite în special pe TikTok, Telegram și Facebook. În doar câteva săptămâni, pe TikTok au apărut peste 10.000 de videoclipuri cu tematică politică, care au generat aproape 93 de milioane de vizualizări – cifre care depășesc audiențele televiziunilor naționale. „Aceste volume uriașe de conținut fals sau manipulator nu apar spontan. Ele indică o infrastructură de propagandă foarte bine finanțată și coordonată, care acționează concertat pentru a influența percepțiile alegătorilor”, subliniază autoarele.

Nota analitică identifică mai multe vulnerabilități sistemice: lipsa unui cadru legislativ adaptat realităților digitale, reacția întârziată a instituțiilor publice, cooperarea redusă cu platformele online și fragmentarea eforturilor societății civile. Deși în timpul campaniei au existat acțiuni punctuale – precum blocarea unor pagini, sancțiuni aplicate de către autorităților electorale sau avertizări publice – acestea au fost insuficiente. „Statul reacționează doar atunci când problema a devenit deja virală, în loc să o prevină. În lipsa unui mecanism permanent și profesionist de monitorizare, vom continua să pierdem lupta cu dezinformarea înainte ca ea să fie recunoscută”, avertizează autoarele.

Autoarele notei propun un set coerent de măsuri menite să protejeze integritatea procesului electoral. Printre acestea, ele insistă asupra necesității adoptării unui cadru legislativ consolidat, care să definească clar responsabilitățile platformelor digitale și să introducă reguli stricte de transparență pentru publicitatea politică online. Totodată, recomandă crearea unui centru național de monitorizare și reacție la dezinformare, cu expertiză tehnologică și resurse permanente, capabil să colaboreze cu partenerii europeni și să intervină rapid în perioadele de criză informațională.

Un alt element-cheie al recomandărilor este educația media. „Nu putem opri toate sursele de dezinformare, dar putem construi reziliența cetățenilor. Alfabetizarea media trebuie să devină o componentă obligatorie a educației civice și un exercițiu constant în instituțiile publice, redacții și comunități locale”, subliniază autoarele.

Documentul accentuează și importanța campaniilor de comunicare publică proactivea așa-numitul „prebunking”, menite să explice din timp mecanismele de manipulare și să demonteze narativele false înainte ca acestea să devină virale. În plus, autoarele fac apel la parteneriate public-private și internaționale, care să includă instituții guvernamentale, platforme digitale, ONG-uri și universități, pentru un răspuns integrat și susținut în fața dezinformării.

„Democrația are nevoie de infrastructură, la fel ca economia. Dacă nu investim în protejarea spațiului informațional, pierdem încrederea, iar fără încredere nu există vot liber și corect”, conchid autoarele.

Pentru mai multe detalii puteți accesa documentul aici.

Nota analitică „Dezinformarea electorală în spațiul digital. Măsuri pentru protejarea integrității electorale” este elaborată în cadrul proiectului „Democrația la Raport”, implementat de Fundația Noroc Olanda. Totodată, nota este dezvoltată în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, AO MentorMe şi Asociația Promo-LEX, din sursele financiare oferite de International IDEA, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a Uniunii Europene și a Ambasadei Suediei în Republica Moldova. Conținutul este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă poziția organizațiilor implementatoare, partenere și donatoare.