Lansarea celui de-al doilea Raport de Monitorizare Independentă privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene de către Republica Moldova – progrese, provocări și priorități

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”, a prezentat, marți, 29 iulie 2025, Raportul de monitorizare independentă nr. 2 „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind Clusterul „Elementele fundamentale” în contextul aderării la Uniunea Europeană”.

Prezentul Raport este la a doua sa ediție (prima a fost publicată în 2024) și are drept scop de a evalua modul în care autoritățile Republicii Moldova au implementat recomandările Comisiei Europene din cadrul capitolelor din clusterul „Fundamentals” al procesului de aderare și, totodată, de a informa procesul de elaborare a primului Raport de extindere al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care urmează să fie publicat în toamna anului curent. Drept urmare, perioada de monitorizare este 1 iulie 2024 – 31 mai 2025. Subiectele și capitolele monitorizate în cadrul prezentului Raport sunt (conform Raportului Comisiei din noiembrie 2024): Democrația; Reforma Administrației Publice; Reforma justiției; Lupta cu corupția; Drepturile fundamentale; Libertatea de exprimare; Securitatea; Economia de piață funcțională; Achizițiile publice; Statisticile; Controlul financiar; Politicile sociale și ocuparea forței de muncă.

În deschiderea evenimentului, Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova a declarat: „Împreună cu instituțiile statului, cu sprijinul partenerilor și cu implicarea societății civile, am reușit, într-un singur an, să facem pași concreți în drumul spre UE. Ne apropiem de finalizarea procesului de analiză a legislației naționale în raport cu cea europeană, avem un Program Național de Aderare și suntem pregătiți să trecem la următorul nivel în procesul de negocieri pentru aderare. Potrivit Raportului prezentat astăzi, au fost înregistrate progrese importante în majoritatea domeniilor ce țin de combaterea corupției electorale și promovarea drepturilor fundamentale ale omului.  Dar mai avem mult de lucru. Integrarea europeană este un proiect al întregii societăți, iar schimbările pe care le facem sunt, în primul rând, în beneficiul celor de aici, de acasă. Mulțumim societății civile pentru expertiză și parteneriat. Vă invit, în continuare, să facem echipă, pentru ca să punem temelia unei țări europene: o Moldovă dreaptă, sigură, pașnică și prosperă, cu un stat de drept și instituții democratice funcționale, cu o guvernare bună și servicii publice de calitate.”

La rândul său, Katerina Fatsea, Coordonatoare pentru Extindere, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, a menționat: „Acest raport de monitorizare contribuie în mod esențial la înțelegerea comună a reformelor aflate în curs, precum și a provocărilor care persistă.A ngajamentul societății civile față de parcursul european al Republicii Moldova, implicarea sa activă, rolul său de monitorizare și dialogul constant sunt elemente indispensabile pentru întregul proces de aderare.Constatările și concluziile acestui raport alternativ sunt relevante și utile atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru autoritățile naționale.”

În încheierea evenimentului, Adrian Lupușor, director executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, a menționat: „Scorul mediu de 3,2 pentru toate cele 12 capitole monitorizate din clusterul „Elementele fundamentale” indică faptul că majoritatea recomandărilor au fost inițiate și s-au înregistrat progrese sesizabile, însă eforturile în acest sens trebuie să continue. În pofida multiplelor provocări, se conturează tot mai clar constrângerea legată de capacitățile instituționale: nivelul de salarizare scăzut, insuficiența de personal în cadrul instituțiilor publice – toate acestea reprezintă o provocare majoră, luând în considerare faptul că avem o agendă ambițioasă. În acest context, fortificarea capacităților instituțiilor publice trebuie să fie o prioritate. O altă provocare o constituie divergențele de opinii și viziuni pe anumite domenii; acestea ar trebui aliniate la acquis-ul comunitar și la practicile Uniunii Europene. Noi, ca societate civilă, vom continua să fim activi și să monitorizăm implementarea acestor recomandări. Totodată, planificăm să extindem spațiul de monitorizare și asupra foilor de parcurs privind pregătirea pentru procesul de negociere, precum și asupra Agendei de Reforme din cadrul Planului de Creștere pentru Republica Moldova, pentru a asigura acel element esențial de responsabilizare a autorităților.”

În cadrul evenimentului, autorii au evidențiat, pentru fiecare dintre cele 12 capitole monitorizate, o serie de evoluții relevante, constrângeri persistente și priorități-cheie în domeniile fundamentale analizate. Evaluarea detaliată pentru fiecare capitol și recomandare este disponibilă în raportul integral.

Astfel, cu referire la domeniul justiției, a fost remarcat capitolul „Reforma Justiției”, cu un scor mediu de 3 din 5 puncte, subliniindu-se o realizare importantă, care se referă la faptul că Moldova a făcut unele progrese notabile în consolidarea cadrului legal pentru prevenirea corupției electorale. Aceste progrese au vizat sancțiuni mai aspre pentru cumpărarea voturilor și alte forme de corupție electorală, finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și implementarea votului prin corespondență, dar și examinarea și soluționarea litigiilor electorale și monitorizarea campaniei electorale. Cu toate acestea, autorii atenționează asupra faptului că asigurarea unui proces de consultări publice mai larg, mai transparent și mai incluziv pentru proiectele de lege ce vizează procesele electorale, menite să transpună recomandările Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR, rămâne o prioritate urgentă.

În același timp, autorii au remarcat progresele aferente capitolului ce ține de „Lupta împotriva corupției”, care a înregistrat un scor mediu de 3 puncte din 5. Astfel, în 2024, Procuratura Anticorupție (PA) a înregistrat un avans semnificativ în investigarea corupției de nivel înalt, și anume faptul că a crescut numărul de cauze penale înaintate în instanță, inclusiv dosare vizând figuri politice. Cu toate acestea, performanța PA este limitată de un deficit sever de personal, de demisii cauzate de procesul de vetting, de lipsa unui sediu adecvat și de subfinanțarea cronică, susțin aceștia.

De asemenea, în cadrul evenimentului, experții au remarcat progresele în promovarea drepturilor fundamentale – capitol cu un scor mediu de 3 puncte din 5, în special cele în combaterea violenței împotriva femeilor și în reprezentarea de gen în Parlament. Printre realizările importante se numără operaționalizarea deplină a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței (ANPCV), din ianuarie 2024. În plus, performanța globală a fost una de top, Republica Moldova urcând pe locul 7 în Clasamentul Global al Egalității de Gen 2025 (Forumul Economic Mondial). În ceea ce privește reprezentarea politică la nivel înalt, femeile constituie 40% din membrii Parlamentului și 41,2% din membrii Guvernului (iunie 2025), iar ponderea femeilor judecător a ajuns la 52%. Cu toate acestea, persistă câteva constrângeri, precum decalajul salarial, care rămâne o problemă majoră, atingând 38% în sectorul IT și 34,6% în finanțe. Totodată, pensia medie a femeilor este cu peste 700 de lei mai mică decât a bărbaților. Drept urmare, printre prioritățile enumerate de către autori se regăsesc: reducerea decalajului salarial – prin implementarea urgentă a măsurilor pentru plată egală pentru muncă de valoare egală, inclusiv prin dezvoltarea portalului dedicat; și abilitarea economică a femeilor – prin extinderea programelor de suport pentru antreprenoare, cu un accent special pe facilitarea accesului la finanțare și sprijin pentru femeile din mediul rural, au subliniat autorii cu referire la capitolul dat.

În ceea ce privește capitolul „Libertatea de exprimare” – cu un scor mediu de 2,6 puncte din 5 – autorii au atenționat că libertatea presei continuă să fie afectată de vulnerabilități structurale, în pofida unor inițiative legislative și de politici recente. Un aspect deosebit de problematic rămâne cadrul legal ce permite suspendarea licențelor de emisie prin decizii extrajudiciare, invocând securitatea națională – o practică ce contravine jurisprudenței europene privind libertatea de exprimare. În concluzie, prioritățile în acest sens, enumerate de către autori, vizează: adoptarea unei Legi a presei moderne; revizuirea mecanismelor de suspendare a licențelor, în conformitate cu statul de drept; consolidarea Consiliului de Presă; și garantarea independenței instituțiilor media publice și de reglementare.

Pe de altă parte, în ceea ce privește domeniul economic, și anume capitolul „Economia de piață funcțională” – cu un scor mediu de 3,3 din 5 puncte – au fost evidențiate câteva evoluții cheie, precum: Rreforma Inspecției Muncii și lansarea Programului de reducere a muncii nedeclarate au generat rezultate tangibile. Totuși, revizuirea sistemului fiscal din perspectiva încurajării lucrătorilor să treacă la munca declarată nu a fost identificată. De asemenea, în iulie 2025 a fost adoptată legea freelancerilor, care oferă oportunități de formalizare, dar și riscuri. Persistă bariere sistemice, precum percepțiile despre costurile ridicate de conformitate fiscală, plata în numerar, toleranța socială față de munca nedeclarată și nivelul redus de educație fiscală în rândul populației, au susținut autorii. În acest sens, două priorități cheie menționate au fost: consolidarea capacităților ISM și promovarea mecanismului de subvenționare a creșterilor salariale, precum și pilotarea proiectului Vouchere Digitale pentru Zilieri, cu perspectiva de extindere la nivel național.

Tot cu referire la domeniul economic, autorii au remarcat progresele punctuale în consolidarea capacității instituționale a Biroului Național de Statistică (BNS). BNS a făcut progrese relevante în ceea ce privește: integrarea surselor administrative și private în producerea statisticilor; elaborarea și actualizarea metodologiilor și cercetărilor statistice; și transmiterea de noi seturi de date către Eurostat. De asemenea, BNM a elaborat calculele experimentale privind conturile financiare și a aprobat Foaia de parcurs pentru alinierea statisticii sectorului extern la cerințele UE. Cu toate acestea, persistă o serie de constrângeri: insuficiența surselor de date în anumite domenii pentru producerea statisticilor în corespundere cu cerințele UE; numărul mare de locuri vacante la BNS și resursele financiare limitate în raport cu necesitățile în creștere; precum și riscul de ingerințe politice în activitatea BNS, contrar principiului independenței autorităților de statistică din Codul de bune practici al statisticilor europene. În acest context, prioritățile identificate de către autori sunt: până la începutul anului 2026 urmează să fie publicate rezultatele finale desfășurate ale RPL 2024; extinderea cooperării interinstituționale între BNS, BNM și Ministerul Finanțelor; dezvoltarea statisticilor aferente procedurii de deficit excesiv și alinierea statisticilor sectorului extern la standardele UE; și îmbunătățirea colectării de date dezagregate pentru politici bazate pe dovezi.

În perioada analizată de către experți, au fost făcute progrese importante în domeniul social, și anume cu referire la capitolul „Politici sociale și ocuparea forței de muncă” – scor mediu 3,5 din 5 puncte. Astfel, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a raportat o creștere semnificativă a numărului persoanelor plasate în câmpul muncii, de la 11.000 în 2023 la 16.700 în 2024, precum și o creștere a gradului de ocupare a locurilor vacante gestionate, care a atins 80,9%. Cu toate acestea, persistă un dezechilibru semnificativ între cererea și oferta de forță de muncă, atât din punct de vedere teritorial, cât și profesional, în contextul în care 60% dintre șomerii înregistrați nu dețin nicio calificare profesională. Reforma „Restart”, implementată în aprilie 2025, a generat o creștere de peste zece ori a numărului de cazuri gestionate de structurile de asistență socială, în paralel cu lansarea Sistemului Informațional „eSocial”. În domeniul muncii, autorii au evidențiat extinderea atribuțiilor inspectorilor de muncă în ceea ce privește prevenirea discriminării și hărțuirii sexuale, precum și lansarea platformeiwww.lucrezlegal.md, un nou instrument destinat raportării muncii nedeclarate. În același timp, a fost lansat Programul de Țară pentru Muncă Decentă 2025–2027, cu accent pe consolidarea dialogului social.

Pentru o analiză detaliată a progresului înregistrat de către țara noastră per fiecare recomandare și capitol dar și prioritățile sugerate de către autori pentru a avansa în implementarea acestora, accesați raportul de monitorizare integral, disponibil pe link: https://www.euromonitor.md/raportul-de-monitorizare-independenta-nr-2-evaluarea-progresului-republicii-moldova-in-implementarea-recomandarilor-comisiei-europene-privind-clusterul-elementele-fundamentale-in-contextul-aderarii-l/

Accesați și prezentarea din cadrul evenimentului: https://bit.ly/4mioYbx

Înregistrarea video a evenimentului poate fi accesată aici:

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, care este implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova. Detalii despre proiect: https://www.euromonitor.md/