Dialog de politici #JustițiePentruMoldova privind reforma sistemului de salarizare în sectorul justiției
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat miercuri, 14 mai 2025, un dialog de politici intitulat #JustițiePentruMoldova privind reforma sistemului de salarizare în sectorul justiției”. Evenimentul a reunit experți, reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și Institutului Național al Justiției (INJ) pentru a dezbate provocările actuale și a identifica soluții viabile pentru un sistem de salarizare echitabil și motivant în sectorul justiției din Republica Moldova.
Discuția, moderată de Adrian Ermurachi, Co-director executiv IPRE, s-a axat pe necesitatea urgentă a unei reforme comprehensive a sistemului de salarizare, având în vedere discrepanțele existente și impactul acestora asupra independenței, integrității și atractivității profesiilor de judecător și procuror. Participanții au subliniat că un sistem de salarizare adecvat este esențial pentru a asigura calitatea actului de justiție și pentru a combate corupția în sistem.
Pavel Cazacu, Membru, Grupul de Experți în Domeniul Justiției, IPRE, a declarat: „În noiembrie anul trecut, Consiliul de Egalitate a publicat un anunț de solicitare a opiniilor amicus curiae. Plângerile vizau pretinse cazuri de discriminare în legătură cu diferențele de salarizare între judecători și procurori. Aceste diferențe derivau din statutul lor față de procedura de evaluare extraordinară. Grupul de Experți în domeniul Justiției din cadrul IPRE a decis să intervină cu o opinie. Noi am analizat cadrul normativ, contextul social și standardele privind nediscriminarea. Am identificat două situații posibile privind discriminarea, iar unele concluzii formulate de noi au fost preluate și de Consiliul de Egalitate. Prima: diferența dintre cei care au trecut deja vetting-ul și cei care încă nu l-au parcurs. A doua: diferența între cei evaluați pozitiv și cei care nu sunt supuși procedurii. În cazul primei categorii, există motive obiective pentru decalaj. Nu este un dezechilibru nejustificat între aceste grupuri. Chiar dacă apar diferențe salariale, ele reflectă o etapă în proces, nu o discriminare sistemică. Pentru a formula o opinie fundamentată, am analizat standardele legate de vetting și contextul ultimilor ani. Evaluarea externă are un scop clar: asigurarea integrității sistemului judiciar. Este un proces unic și extraordinar, destinat să recâștige încrederea publicului în justiție. Sondajele indică o neîncredere generalizată în sistem. În acest sens, vetting-ul răspunde unei necesități legitime. Diferențele salariale generate de acest proces pot avea justificare obiectivă.”
Aliona Miron, Membru, Consiliul Superior al Magistraturii, a menționat: „Evident că orice majorare a salariului judecătorilor este salutabilă. Dar dacă o analizăm atent, vedem că nu este o majorare propriu-zisă. Este doar o ajustare la rata inflației, în baza unei hotărâri a Curții Constituționale. Timp de ani de zile, această ajustare nu s-a făcut deloc. Între 2019 și 2023 nu a existat nicio corelare a salariului cu rata inflației. Aceasta este o obligație legală, nu un gest de generozitate. Începând cu anul 2014, judecătorii aveau salarii corelate cu salariul mediu pe economie. Primele instanțe primeau trei salarii medii, Curțile de Apel – patru, iar Curtea Supremă – cinci. Acest sistem funcționa automat, fără intervenții politice. Ulterior, s-a revenit la o salarizare unică, prin Legea 270. Din acel moment, ajustările au încetat. Salariile judecătorilor au stagnat, în ciuda obligațiilor prevăzute de lege. Tinerii judecători foarte buni iau în calcul să demisioneze. Discuțiile permanente despre salarii sunt singurul lucru care îi mai ține în sistem. Faptul că nu le ridicăm salariile nu pedepsește corupții, ci pe cei corecți. Judecătorii cinstiți primesc salarii mici, în timp ce sistemul este acuzat de corupție. Nu putem cere rezultate de la un sistem în care oamenii nu sunt motivați. Ajustarea salariilor nu este un privilegiu, ci o condiție pentru o justiție funcțională”.
Aliona Nesterov, Membru, Consiliul Superior al Procurorilor, a spus: „Mi-aș fi dorit să fim reprezentanți ai tuturor puterilor, nu doar noi, judecătorii și procurorii, care discutăm mereu despre probleme. Pe noi ne doare, noi și sensibilizăm. Sper ca sistemul justiției să înceteze să mai vorbească despre salarii și celelalte puteri să-și asume obligația de a asigura independența justiției. Nu ne face plăcere să discutăm mereu despre asta, dar o facem pentru că solicităm drepturi esențiale pentru funcționarea corectă a justiției. Am așteptat un an și jumătate o hotărâre a Curții Constituționale care, potrivit legii, trebuia pronunțată în șase luni. Deși autoritățile aveau obligația să o execute în același an, au ignorat-o, deși au găsit resurse pentru alte categorii de funcționari. Nu putem vorbi despre imposibilitate, ci despre refuz intenționat. În timp ce nouă ni s-a spus că nu sunt bani, legea bugetului a fost modificată de cinci ori pentru sporuri salariale în alte sectoare. Asta nu poate fi decât un tratament selectiv. Prin urmare, am cerut Înaltei Curți să pună în aplicare mecanismele legale care asigură executarea hotărârilor sale, pentru că altfel independența justiției rămâne doar un ideal, nu o realitate”.
Ramona Strugariu, Director, Institutul Național de Justiției, a comentat: „Discuțiile despre salarizare în justiție sunt tratate adesea sec, prin prisma indicatorilor macroeconomici. Se uită că salariul, în cazul judecătorilor și procurorilor, este o garanție de independență, nu doar o recompensă financiară. Profesia aceasta nu aduce îmbogățire și nici nu ar trebui să o facă. Dar fără un trai decent și fără predictibilitate, sistemul riscă să piardă exact oamenii de care are nevoie. Institutul Național al Justiției se confruntă cu tot mai puțini candidați dornici să intre în sistem. Ritmul e solicitant, volumul de muncă e uriaș, iar finalul parcursului nu oferă garanții clare. Absolvenții rămân în incertitudine, ceea ce e inacceptabil pentru o profesie atât de importantă. Este nevoie de un ciclu predictibil și de intrare directă în sistem după absolvire. România oferă deja acest model: stagiarul devine parte a sistemului, cu salariu și drepturi sociale. Asta înseamnă, de fapt, o reformă reală a justiției, care începe cu condiții demne pentru profesioniști. Meseria de judecător sau procuror este, înainte de toate, o vocație. Nu e pentru oricine și nici nu trebuie privită ca o simplă carieră. Cei care nu au acest pilon moral pot oricând fi tentați să încalce limitele profesionale, indiferent de salariu. În schimb, cei integri au nevoie de susținere reală ca să rămână în sistem. Dacă nu li se oferă garanții de independență și salarizare, ei vor alege alte domenii”.
Pentru mai multe detalii vizionați în reluarea înregistrarea video a evenimentului aici.
Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.
