Notă analitică IPRE – Reforma pensiilor în Moldova: de la indexări anuale la soluții pe termen lung

Începând cu 1 aprilie 2025, pensiile din Republica Moldova vor fi indexate cu 10%, ușor peste rata inflației de 6,9% înregistrată anul trecut. În general, indexare pensiilor reprezintă un drept fundamental al pensionarilor, asigurându-le puterea de cumpărare în fața creșterii prețurilor. Cu alte cuvinte, obiectivul indexării pensiilor nu este pentru a crește nivelul pensiei propriu zis. Totodată, deși această măsură oferă un sprijin temporar și reduce parțial presiunea financiară asupra pensionarilor, ea nu rezolvă problema structurală a durabilității sistemului de pensii.

Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, Director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat sistemul de pensii din Republica Moldova, evidențiind provocările, riscurile și posibilele soluții pentru asigurarea sustenabilității acestuia.

Potrivit autorului, conform datelor recensământului din 2024, numărul persoanelor peste 65 de ani a crescut cu 7% în ultimii 10 ani. Rata natalității este în continuă scădere, ceea ce afectează raportul dintre populația activă și pensionari. Conform datelor, aproximativ jumătate dintre familiile din țară au un singur copil. Iar tinerii și persoanele apte de muncă pleacă în străinătate, reducând baza de contribuabili la fondul de pensii.

Aceste date indică în mod evident că sistemul public de pensii se îndreaptă spre o criză, ceea ce necesită acțiuni urgente pentru a garanta un venit decent viitoarelor generații la pensionare. Măsurile precum combaterea economiei informale sau eliminarea unor categorii de pensii sociale ar putea aduce anumite îmbunătățiri, dar fără un impact esențial. De asemenea, alte soluții tradiționale, precum creșterea vârstei de pensionare sau majorarea contribuțiilor sociale și-au atins deja limitele, iar orice încercare de a le extinde ar putea avea efecte negative asupra economiei și a coeziunii sociale în ansamblu. În acest context, este esențială identificarea unor opțiuni structurale de amploare pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, încurajând totodată noile generații să aibă încredere în sistemul public de pensii.

În anul 2025, conform estimărilor și legii bugetului, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) vor constitui 46,5 miliarde lei, dintre care transferurile de la bugetul de stat vor fi de 17,9 miliarde lei. Transferurile totale de la bugetul de stat către BASS vor reprezenta peste 38% din veniturile totale ale BASS. În esență, BASS a depins în permanență de transferurile de la bugetul de stat, începând cu reforma sistemului de pensii inițiată în 1998. Transferurile de la bugetul de stat cu destinație specială acoperă, conform legii, prestațiile de asistență socială, în timp ce transferurile cu destinație generală acoperă deficitul bugetar, cauzat în principal de lipsa resurselor pentru achitarea pensiilor de asigurări sociale. Dacă la începutul anilor 2000 transferurile totale reprezentau aproximativ 20% din veniturile BASS, în ultimii cinci ani ponderea lor a crescut, atingând o medie de peste 40%.

În acest context, trebuie inițiat procesul de introducere a pilonului II. Pilonul II reprezintă un sistem de pensii private obligatorii, unde o parte din contribuțiile sociale ale angajaților nu sunt folosite pentru plata pensiilor actuale, precum în pilonul I, ci sunt direcționate în conturi individuale administrate de fonduri de pensii private (autorizate de către stat în acest scop). De regulă, acest sistem este implementat treptat, pentru a nu afecta brusc finanțele sistemului public. În țările care au adoptat pilonul II, contribuțiile variază între 2% și 6% din salariul brut, iar fondurile acumulate sunt investite pe piețele financiare pentru a genera randamente pe termen lung. Astfel, la momentul pensionării, fiecare contribuabil are la dispoziție o sumă acumulată în contul său privat, care poate fi retrasă fie sub formă de plată unică, fie printr-o pensie lunară.

Avantajul major al pilonului II este că banii economisiți sunt proprietatea personală a contribuabilului și nu depind de sustenabilitatea bugetului public. În plus fondurile din conturile individuale sunt pasibile moștenirii, spre deosebire de pilonul I, unde contribuțiile sunt redistribuite între generații.

O simulare simplă arată că un contribuabil cu salariu mediu, care contribuie cu 2% din salariul brut într-un cont individual de pensii timp de 20 de ani, ar beneficia de un adaos la pensie de aproximativ 20% lunar (presupunem un randament anual de 6% după deducerea comisioanelor de administrare). Dacă contribuția ar fi de 6% din salariul brut, adaosul la pensie al contribuabilului ar fi peste 60%.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Introducerea pilonului II de pensii printr-o implementare etapizată. Deficiențele structurale ale sistemului de pensii din Republica Moldova nu pot fi soluționate doar prin indexarea anuală a pensiilor. Mai mult, prognozele demografice și schimbările în structura forței de muncă vor accentua și mai mult această problemă. Prin urmare, este necesară o abordare strategică și curajoasă pentru a iniția reforme care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung, adaptate la noile realități economice. Implementarea etapizată a pilonului II de pensii ar aduce beneficii cetățenilor, depășind costurile inițiale asociate reformei.
2. Stabilirea unui mecanism de indexare care să fie echitabil și sustenabil. În ultimii 10 ani, indicele de indexare a fost modificat de cinci ori, iar în ultimii trei ani, autoritățile au ales să nu respecte formula stabilită în legislația națională. Pentru a asigura predictibilitate și stabilitate, propunem revenirea la un model similar celui utilizat înainte de 2017, în care pensiile erau indexate pe baza unui mix dintre inflație și creșterea salariului mediu. Totuși, pentru a menține sustenabilitatea sistemului, propunem ca ponderea creșterii salariului mediu în indicele de indexare să fie limitată la 30%. a țării.
3. Respectarea prevederilor legale privind mecanismul de indexare a pensiilor, eliminând influențele politice din proces. Indexarea reprezintă un drept garantat fiecărui pensionar. În ultimii trei ani, însă, nivelul acesteia a fost influențat mai degrabă de factori politici decât de prevederile stabilite în cadrul normativ. Dacă indexarea este mai mare decât rata inflației, acest lucru nu generează probleme. Însă, atunci când indexarea este sub indicele inflației, apare o inechitate și o încălcare a contractului social dintre stat și cetățeni. Mecanismul de indexare prevăzut de legislație are rolul de a asigura transparență și predictibilitate, motiv pentru care autoritățile ar trebui să evite orice derogare de la aceste principii.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.