ANALIZA FUNCȚIONALĂ A PROCURATURII GENERALE A REPUBLICII MOLDOVA

21 februarie 2025

Autor: Vitaliy KASKO, expert internațional

Traducere în limba română: Doina Dumbrăveanu-Munteanu

Notă de limitare a responsabilității

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat cu Institute for War and Peace Reporting (IWPR) finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține exclusiv autorului și nu poate fi considerat în nici un caz ca afirmând o poziție oficială a Uniunii Europene sau a Fundației Soros Moldova.

REZUMAT

Această analiză funcțională a Procuraturii Generale a Republicii Moldova a fost realizată la comanda Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și cofinanțată de Fundația Soros Moldova (FSM). Cercetarea care a stat la baza analizei funcționale a explorat situația funcțiilor-cheie ale PG, în conformitate cu legislația și în practică, independența instituțională a PG și a conducerii sale, independența internă a procurorilor din cadrul sistemului, precum și aspecte practice ale funcționării PG în general și în diferite domenii de activitate de bază ale instituției. În acest scop, cercetarea, conform termenilor săi de referință, a acoperit următoarele:

  • funcțiile-cheie ale Procuraturii Generale și îndeplinirea acestora (funcția de conducere, control, organizare și coordonare a activităților altor procuraturi; funcția de a conduce și exercita urmărirea penală în cauzele de o importanță specială; funcția de a reprezenta învinuirea în fața Curții Supreme de Justiție; alte funcții ale PG);
  • independența instituțională a Procuraturii Generale și a conducerii sale (inclusiv numirea, demiterea, răspunderea, raportarea și bugetarea PG);
  • independența internă a procurorilor (inclusiv normele și practicile de numire, promovare, evaluare/atestare și remunerare; răspunderea, demiterea și răspunderea disciplinară a procurorilor, precum și integritatea procurorilor; regulile de repartizare și reatribuire a dosarelor; dreptul de a contesta instrucțiunile procurorilor superiori și alte măsuri de protecție împotriva ingerințelor în activitatea procurorului);
  • autoadministrarea procurorilor (autonomia organelor, componența, funcționarea, asigurarea independenței și eficienței);
  • structura organizatorică, inclusiv specializarea procurorilor și resursele umane;
  • volumul de muncă al procurorilor, procesele operaționale, condițiile materiale și resursele tehnice;
  • planificarea, stabilirea priorităților și asigurarea resurselor în cadrul anchetei penale și al urmăririi penale a infracțiunilor grave;
  • recuperarea de către procurori a bunurilor provenite din infracțiuni grave care generează venituri;
  • cooperarea internațională;
  • indicatori de performanță și statistici, PR / comunicare (externă și internă), consolidarea capacităților; etc.

Această analiză are drept scop identificarea lacunelor și necesităților organizaționale și funcționale ale instituției analizate, formularea de recomandări de politici în vederea creșterii eficienței și a consolidării capacităților PG de a-și îndeplini rolul și de a-și exercita competențele prevăzute de Legea 3/2016. Una dintre aspectele-cheie ale cercetării a fost evaluarea specifică a funcțiilor pe care PG ar trebui să continue să le exercite și a funcțiilor care ar fi mai bine să fie exercitate în afara PG. AF a abordat în mod specific organigrama PG și a evaluat numărul de procurori și alți membri ai personalului de care PG are nevoie pentru a-și îndeplini rolul actual și, în consecință, funcțiile revizuite propuse, ca urmare a analizei.

Constatările analizei funcționale sunt prezentate în două secțiuni, care analizează separat funcțiile, independența PG și a procurorilor, precum și autonomia procurorilor (secțiunea I) și funcționarea PG (secțiunea II). Cercetarea confirmă, în general, că, în ciuda progreselor substanțiale înregistrate de Republica Moldova în reformarea sistemului de justiție penală, multe lacune și breșe semnificative rămân a fi abordate atât în cadrul său legislativ, cât și în practică, pentru a atinge obiectivul de consolidare a independenței și eficienței sistemului de urmărire penală din țară. În special, s-a constatat că funcțiile PG sunt încă prea extinse și depășesc cu mult domeniul justiției penale, că există probleme privind volumul de muncă, organizarea, prioritizarea și planificarea activității sale. Numărul de procurori pe cap de locuitor în Republica Moldova este cel mai mare dintre țările Consiliului Europei, în timp ce numărul personalului tehnic este unul dintre cele mai mici.

Procurorii nu dispun de suficientă independență în cadrul sistemului. Structura organizațională existentă a PG nu asigură o eficiență suficientă, multe procese operaționale sunt prea birocratice, iar mijloacele de digitalizare și optimizare nu sunt utilizate pe scară largă.

Constatările au servit drept bază pentru recomandările de îmbunătățire a intervenției, care sunt prezentate în secțiunea finală III a prezentei analize funcționale (Foaie de parcurs pentru creșterea eficienței Procuraturii Generale – Recomandări-cheie). Pentru o mai mare comoditate, recomandările-cheie sunt împărțite în secțiuni și termene sugerate de punere în aplicare – pe termen scurt (până la 6 luni), pe termen mediu (6-24 de luni) și pe termen lung (peste 3 ani). De menționat separat că recomandările formulate sunt destul de detaliate și practice, dar numai implementarea lor completă și corectă poate, în opinia autorului, să schimbe radical situația și să asigure activitatea eficientă a PG în ceea ce privește combaterea infracțiunilor grave în Republica Moldova.

Fullscreen Mode

 

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept