Principala - Apariții media - Mihai Mogîldea, Director adjunct IPRE – 2024: Reperele și lecțiile unui an politic important pentru viitorul european al Republicii Moldova /// Buletin lunar APE, decembrie 2024

Mihai Mogîldea, Director adjunct IPRE – 2024: Reperele și lecțiile unui an politic important pentru viitorul european al Republicii Moldova /// Buletin lunar APE, decembrie 2024

30 decembrie 2024

Anul politic 2024 a fost dominat de pregătirile și calculele pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea la UE. Partidele politice din rândul guvernării și opoziției de la Chișinău și-au concentrat, în mare parte, eforturile pentru a obține un scor electoral cât mai bun la alegerile prezidențiale, privite drept repetiția generală pentru parlamentarele de anul viitor. În același timp, referendumul constituțional a fost un test de maturitate pentru clasa politică și societatea din Republica Moldova, demonstrând atât progresele înregistrate în ultimii ani, cât și problemele ce persistă la nivelul acestora.

Dincolo de aceste aspecte, competiția politică din aul 2024 a fost marcată de interferența largă a Rusiei în procesul electoral din țara noastră. Spre deosebire de alte scrutine electorale, Moscova, prin intermediul agenților proxy de la Chișinău, a investit resurse mult mai extinse în schemele de corupere electorală și exploatat deficiențele și vulnerabilitățile din rândul instituțiilor publice menite să asigure securitatea și integritatea procesului electoral.

Concluziile referendumului privind aderarea la UE

Succesul „la limită” al referendumului pentru aderarea la UE este un pas important pentru sustenabilitatea europeană a Republicii Moldova. Miza acestui referendum pentru integrarea europeană a țării noastre va putea fi măsurată în timp, în funcție de durata și dinamica procesului de aderare. Amendarea Constituției șI includerea integrării europene drept „obiectiv strategic” al Republicii Moldova nu prezintă nicio garanție privind aderarea țării noastre la UE, dar confirmă atașamentul poporului nostru față de spațiul identitar, politic și economic al blocului comunitar.

Rezultatele acestui plebiscit au demonstrat că disocierea dintre integrarea europeană și actorii politici devine din ce în ce mai pronunțată în ultimii ani. Chiar dacă inițiativa de organizare a acestui referendum a fost eminamente politică, asumată de către președinta Maia Sandu, numărul susținătorilor opțiunii „da” la referendum a fost cu 92 de mii sau 14% mai mare decât scorul obținut de Maia Sandu în primul tur al alegerilor prezidențiale. Conform unui sondaj publicat în luna decembrie, circa 24% din votanții

lui Renato Usatîi și 11% din votanții lui Alexandr Stoianoglo au votat „da” la referendum. Aceste date demonstrează lipsa unui așa-zis „monopol” asupra integrării europene deținut de actuala guvernare șI ar trebui să încurajeze partidele politice pro-europene din opoziție să investească mai multe eforturi pentru a-și crește scorul electoral.

În același timp, rezultatele referendumului au subliniat incapacitatea partidelor pro- europene de a se angaja într-un dialog sustenabil și consecvent cu cetățenii moldoveni din regiuni precum Găgăuzia sau Taraclia, acolo unde opțiunea „da” a fost susținută de doar 5,16% și, respectiv, 7,96% dintre votanți. Absența organizațiilor teritoriale de partid și a unei viziuni privind comunicarea continuă cu cetățenii din aceste regiuni creează premisele pentru păstrarea acestor votanți în bazinul electoral al partidelor pro-ruse. Pe de altă parte, surpriza acestui scrutin a venit de la votanții din regiunea transnistreană, care, într-o proporție de peste 31% (4.816), au susținut aderarea la UE dintr-un total de peste 16.000 de oameni din regiune care au votat.

Chiar dacă la sfârșitul lunii mai a anului curent 12 partide politice au semnat „Pactul pentru Europa”, document menit să contribuie la obiectivul integrării europene a Republicii Moldova în UE, puține dintre acestea s-au implicat plenar în susținerea și promovarea referendumului la nivel național. Strategia partidelor pro-europene privind referendumul a fost gândită în logica alegerilor prezidențiale, iar frontul comun al acestora pentru gestionarea campaniei electorale pentru referendum a lipsit cu desăvârșire. La polul opus, campania de informare organizată de inițiativa civică „Cetățeni pentru Europa” a reușit să ajungă în peste 100 de localități din 26 de raioane ale țării, o realizare salutabilă pentru construirea coeziunii sociale pe dimensiunea integrării europene.

Lecțiile alegerilor prezidențiale

Victoria obținută de către Maia Sandu cu votul a peste 55% dintre alegătorii prezenți la urne în turul II al alegerilor prezidențiale a fost facilitată de mobilizarea record la vot în diasporă, acolo unde peste 82% dintre alegători sau circa 270 000 de persoane și-au arătat susținerea pentru actuala președintă. Spre deosebire de turul II al alegerilor prezidențiale din anul 2020, președinta Maia Sandu a obținut în turul II din 2024 cu circa 13 000 de voturi mai puțin, o diferență puțin notabilă de sub 1%. Totuși, la nivelul circumscripțiilor din țară, numărul voturilor în favoarea sa a fost cu circa 40 de mii mai mic față de anul 2020, ceea ce demonstrează o ușoară erodare cu aproximativ 6% a susținerii pentru Maia Sandu în interiorul țării. În diasporă, numărul voturilor pentru șefa statului a fost mai mare cu aproape 30 de mii sau 12% față de anul 2020.

Rezultatele alegerilor prezidențiale au scos în prim-plan și susținerea modestă obținută de partidele pro- europene extraparlamentare, aflate în opoziție. Octavian Țîcu, candidatul blocului electoral „Împreună”, alcătuit din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Partidul Schimbării (PS) și Liga Orașelor și Comunelor (LOC), a obținut sub 1% din sufragii. Tudor Ulianovschi, candidat independent, devenit între timp președintele Partidului Social-Democrat European (PSDE), a obținut 0,52% din voturi, iar candidatul independent, Andrei Năstase – 0,64% din voturile alegătorilor. Lipsa proiectelor politice autentic pro-europene, capabile să atragă votul de protest împotriva actualei guvernări, a fost sesizabilă în contextul scrutinului prezidențial și își poate lăsa adânc amprenta asupra construcției viitoarei majorități parlamentare.

În loc de concluzii

În perspectiva alegerilor parlamentare, autoritățile Republicii Moldova trebuie să combată mult mai eficient ingerința Rusiei în procesul electoral. Anchetarea și pedepsirea coordonatorilor rețelei conduse de Ilan Shor trebuie să fie o prioritate imediată pentru organele de anchetă. În același timp, comunicarea eficientă cu cetățenii, pentru a li se explica riscurile la care se supun dacă vor accepta mita electorală, trebuie să fie bine gestionată de către instituțiile de ordine publică. Nu în ultimul rând, mai multe eforturi trebuie investite în creșterea gradului de conștientizare de către populație a intențiilor și obiectivelor urmărite de către Rusia în Republica Moldova, mai ales în contextul alegerilor parlamentare.

La nivel politic, este de așteptat ca în următorul Parlament să acceadă mai multe formațiuni decât în legislatura curentă. Formarea și menținerea unei majorități parlamentare pro- europene va fi o sarcină complicată, la fel ca și investirea unui guvern stabil, cu un mandat cât mai lung. Prioritatea zero și asumată de către orice partid declarat pro-european trebuie să fie finalizarea negocierilor de aderare până la încheierea activității viitorului legislativ în 2029. Din acest punct ar trebui să pornească discuțiile privind formula și programul de guvernare, construite în baza unor principii și valori demne de un stat european.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult