Dialog de politici #Justice4Moldova privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin fapte ilicite comise în procesele penale și contravenționale

Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat joi, 12 decembrie 2024, un Dialog de politici #Justice4Moldova privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin fapte ilicite comise în procesele penale și contravenționale.

Discuțiile, moderate de Mihail Gorincioi, avocat, expert asociat IPRE, s-au concentrat pe dezbaterea a Opiniei, formulată în baza a două proiecte de lege, elaborate de Ministerul Justiției, privind repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite comise în procesele penale și contravenționale. Evenimentul a fost organizat în contextul eforturilor Republicii Moldova de reformare a sistemului de justiție și armonizare a legislației cu standardele Uniunii Europene.

Daniel Pantea, șef adjunct, direcția Contencios, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a menționat: „Reforma justiției este una dintre cele mai ambițioase și necesare misiuni asumate de Republica Moldova, cu obiectivul clar de a adapta legislația națională la standardele și practicile Uniunii Europene. Ministerul Justiției este pe deplin angajat în acest proces de transformare fundamentală, inclusiv prin inițiative legislative menite să eficientizeze mecanismele de acordare a prejudiciilor morale și materiale. Analiza legislației actuale, adoptată în 1998 și modificată ultima dată în 2018, a evidențiat deficiențe semnificative, inclusiv lipsa unor definiții clare ale conceptelor juridice și nevoia de a reglementa mai precis temeiurile pentru compensații. Propunerile legislative discutate astăzi sunt rezultatul unei cercetări ample a jurisprudenței naționale și internaționale, având drept scop crearea unui cadru legal modern și clar pentru solicitarea și acordarea compensațiilor. Ne dorim ca noul cadru legislativ să fie mai accesibil pentru justițiabili, să reflecte realitățile actuale și să ofere soluții echitabile pentru acordarea prejudiciilor materiale și morale.”

Pavel Cazacu, membru, Grupul de Experți în Domeniul Justiției, IPRE: „Această inițiativă reprezintă un efort salutabil pentru că are scopul de a eficientiza mecanismul de compensare a victimelor pentru erorile judiciare. Acest proiect de lege urmează a fi în corespundere cu standardele pe care le impune jurisprudența Curții Europene referitor la remediile eficiente împotriva erorilor. Din perspectiva noastră, noțiunea de „trageri la răspundere penală sau contravențională” este cel puțin confuză, fiind interpretată diferit în practica instanțelor. Considerăm că acest proiect de lege are potențialul de a elimina deficiențele actuale și de a asigura repararea prejudiciilor cauzate de erorile judiciare. Articolul 5 poate fi considerat punctul nevralgic al acestui proiect de lege, deoarece exclude anumite situații de reparație a prejudiciilor, ceea ce menține incertitudinea juridică. Repararea prejudiciilor cauzate de erori sau fapte ilicite și vinovăția persoanei sunt elemente absolut diferite și nu ar trebui să existe o legătură cauzală între ele. Totodată, faptul că o persoană a depus un autodenunț nu justifică erorile sau abuzurile comise în privința acesteia.”

Angela Popil, membră, Grupul de Experți în Domeniul Justiției, IPRE: „Era nevoie de o nouă lege cu referire la compensarea prejudiciului cauzat de agenții publici în exercitarea atribuțiilor lor în cadrul urmăririlor penale sau în cadrul judecării cauzelor penale. Astfel, am venit cu recomandarea revizuirii articolului 4, astfel încât să nu fie ca temei pentru plata prejudiciilor doar o sentință de achitare, dar și în cazul în care cauza penală a fost clasată și persoana a fost scoasă de sub urmărire penală. Nu poate și ceea ce se întâmplă la noi, s-a întâmplat în o perioadă nu tare îndepărtată, când se porneau cauze penale, se punea persoana sub învinuire, iar oamenii stăteau și un an, și doi, și trei sub această ștanță. Este de responsabilitatea agenților publici, organului de urmăriri penale, procurorului, să pună sub învinuire persoana doar atunci când există dubii foarte serioase și bine susținute de probatoriu. Noi trebuie să fim siguri că acest drept al subiectului este indiscutabil. Și pentru asta el trebuie să aibă un act de procedură sau o sentință irevocabilă. Am făcut unele observații referitor la momentul curgerii termenului pentru inițierea acțiunilor în repararea prejudiciului. Considerăm că nu ne putem opri la caracterul definitiv al actului de procedură sau al sentinței de achitare. Din 2017 până la ziua de astăzi, această lege nu a mai suferit careva modificări. Cu toate acestea, am observat că practica judiciară s-a diversificat, iar intervenirea Ministerului Justiției cu această inițiativă este de bun augur.”

Petru Iarmaliuc, Procuror, Procuratura Generală a Republicii Moldova: „Proiectul de lege sau Legea 545 este o parte din mecanismul de responsabilizare a procurorilor și a organelor de constatare, instanțelor de judecată, pentru că prin aceasta se conștientizează și se înțelege că conduita și atitudinea autorităților trebuie manifestate cu diligență și întâietate în vederea protecției drepturilor omului și libertăților fundamentale. Acesta vine să aducă clarificări pe ce ține de condițiile și temeiurile în care persoana, dacă consideră că îi s-au încălcat drepturile în procedurile judiciare, poate înălța o acțiune în instanță pentru despăgubiri legate de erori admise în cadrul procesului. Consider că utilizarea sintagmei fapte ilicite în titlul și textul legii vine din start să plaseze instituțiile judiciare într-un câmp al ilegalității, contribuind astfel la promovarea unei percepții generalizate că deja s-a comis o ilegalitate. Propunerea este ca formularea din textul proiectului de lege să fie corespunzătoare Constituției și Convenției Europene a Drepturilor Omului. Sintagma fapte ilicite ar trebui înlocuită cu erori judiciare, ceea ce ar asigura coerență raționamentului juridic și convențional. Cu cât mai multă precizie și claritate sunt utilizate termenii, cu atât justițiabilul va avea garanția că aceste proceduri sunt mai eficiente și mai efective pentru apărarea drepturilor și intereselor sale.”

Pentru mai multe detalii vizionați în reluarea înregistrarea video a evenimentului aici.

Opinia GEJ pe marginea celor două proiecte de legi poate fi consultată aici.

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.