#JustițiePentruMoldova: Dialog de politici privind proiectul de lege cu privire la perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale și utilizarea acestor bunuri în scopuri sociale sau în interes public

Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat vineri, 29 noiembrie, un dialog de politici privind două proiecte de lege: perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale și utilizarea acestor bunuri în scopuri sociale sau în interes public.

Dialogul de politici #JustițiePentruMoldova s-a concentrat pe dezbaterea a două opinii elaborate de GEJ, ca răspuns la solicitările Ministerului Justiției nr. 03/9029 din 11 octombrie 2024 și nr. 03/3693 din 30 septembrie 2024, referitoare la proiectele de lege menționate anterior.

Discuțiile, moderate de Mihail Gorincioi, avocat, expert asociat IPRE, s-au concentrat pe alinierea cadrului legislativ moldovenesc la standardele europene, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale și analizarea experiențelor internaționale în domeniul confiscării și utilizării averilor infracționale. Participanții au examinat aspecte tehnice și procedurale ale proiectelor de lege, evidențiind necesitatea unui mecanism eficient și transparent.

Stanislav Copețchi, secretar de stat la Ministerul Justiției, a evidențiat procesul de reformare a cadrului normativ pentru consolidarea combaterii corupției și criminalității economice. „În această săptămână, proiectul de lege pentru perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale a fost votat în Guvern, iar în luna decembrie ar urma să ajungă pe masa deputaților. În același timp, proiectul de lege privind utilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale sau în interes public este în faza definitorie de elaborare, după procedura de consultare publică”, a menționat Copețchi .

Vitalie Racu, Ofițer, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, a subliniat importanța noii directive europene privind recuperarea averilor infracționale, menționând că „aceasta vine să răspundă la o serie de probleme care s-au depistat în timp, cum ar fi procentul mic de confiscări la nivel european. A fost evidențiată necesitatea dotării birourilor de recuperare cu capacități investigative și extinderea accesului la baze de date relevante”.

Pavel Cazacu, membru al Grupului de Experți în Domeniul Justiției (GEJ), a subliniat importanța definirii clare a unor termeni cheie, cum ar fi „natură socială” și „interes public”, pentru a evita caracterul arbitrar în procesul de transmitere și evaluare a bunurilor confiscate. De asemenea, a fost discutată necesitatea implicării organizațiilor și a actorilor sociali în procesul de consultare. „IPRE susține ideea utilizării eficiente a bunurilor confiscate în scopuri sociale și de interes public și, prin urmare, consideră importantă adoptarea proiectului de lege. În special, acest proiect se înscrie într-o serie de demersuri de aliniere a legislației naționale la cerințele Directivei (UE) 2024/1260, în consolidarea statului de drept și lupta împotriva criminalității organizate”, a menționat expertul.

Petru Istrati, membru al Grupul de Experți în Domeniul Justiției, a adus în discuție necesitatea unei atenții suplimentare acordate modului de legiferare a unor instituții, având în vedere caracterul invaziv al măsurilor prevăzute în proiectul de lege privind perfecționarea mecanismului de confiscare. „Având în vedere că, utilizarea în scopuri sociale a bunurilor confiscate reprezintă un mecanism de răspuns la criminalitatea organizată căruia i se acordă o atenție deosebită la nivel internațional, preluarea bunelor practici și experiențe a altor țări poate ar fi utilă. Totuși, implementarea Directivei (UE) 2024/1260, care este una destul de recentă, la nivel național în statele membre ale UE este la o etapă incipientă. Autorii proiectului au indicat în Nota de fundamentare că, la nivelul anului 2020, în 19 state membre ale UE exista legislație specifică privind folosirea bunurilor în interes public sau în scopuri sociale. Cu toate acestea, reieșind din metamorfozele juridice recente, identificarea unor regimuri juridice rodate care să furnizeze exemple consacrate care ar putea fi ajustate și replicate în Republica Moldova este o provocare cu grad înalt de dificultate”, a comentat expertul.

Nicolae Zanevici, Procuror-șef interimar, Secția analiza criminologică și inițiative legislative, Procuratura Generală a Republicii Moldova, a menționat rolul important al confiscării în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. „Privarea formelor de criminalitate organizată de mijloace financiare este o modalitate de a preîntâmpina săvârșirea de alte infracțiuni”, a afirmat acesta.

Potrivit experților GEJ, o posibilă soluție care a fost expusă în unele studii analitice naționale cu componentă comparativă este finanțarea unor programe pilot de utilizare socială a bunurilor confiscate, model implementat în Albania, prin care mai multe bunuri imobile confiscate să fie reabilitate și reamenajate pentru desfășurarea de activități de economie socială sau activități non-profit.

Pentru mai multe detalii vizionați în reluarea înregistrarea video a evenimentului aici.

Opiniile GEJ pe marginea celor două proiecte de legi pot fi consultate aici.

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.