Notă analitică IPRE: Creșterea natalității în Republica Moldova – între măsuri și o paradigmă nouă

Una din cele mai acute provocări cu care se confruntă în prezent  Republica Moldova, precum și alte state Europene, este schimbarea structurii demografice manifestată prin scăderea ratei natalității, îmbătrânirea populației, migrația activă a populației, fertilitate scăzută și speranța de viață redusă. O politică  clar definită pentru creștere a natalității ar asigura sinergia unui consens național contribuind la consolidarea unei societăți reziliente și prospere, capabile să facă față provocărilor economice și demografice ale viitorului.

Diana Doroș, coordonatoare de proiecte din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică în care analizează politicile sociale și măsurile implementate de Guvernul Republicii Moldova pentru creșterea natalității în perioada 2022 – 2024 și propune recomandări pentru îmbunătățirea acestora. O imagine clară a  impactului politicilor și al fondurilor alocate pentru stimularea creșterii natalității este obținută prin analiza descriptivă a datelor statistice ale Biroului Național de Statistică și în baza rapoartelor și informațiilor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, nota analitică evidențiază necesitatea inițierii elaborării unei politici naționale proactive de creștere a natalității în Republica Moldova.

Potrivit analizei, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce privește susținerea familiilor și stimularea natalității, prin reforme normative și măsuri sociale de amploare. Cu toate acestea, discrepanțele sociale și economice persistente impun soluții mai eficiente și adaptate nevoilor populație. Astfel, în perioada 2022-2023, Guvernul a adoptat un set de politici menite să susțină familiile cu copii și să promoveze egalitatea de gen. Printre acestea  se numără Programul „Familia”, dar și   reformele realizate de Guvern  privind   concediul de îngrijire a copiilului până la vârsta  de 3 ani, concediul de paternitate, precum și calcularea indemnizațiilor din venitul mai mare a unuia dintre soți.

Potrivit autoarei, calcularea indemnizației de maternitate din venitul mai mare a unuia dintre soți au un impact pozitiv asupra părinților care au un contract de muncă, și contribuții sociale achitate din venituri mari. Pe de altă parte, inegalitatea socială se amplifică pentru mamele asigurate care nu îndeplinesc condițiile pentru un stagiu complet de cotizare, din cauza perioadei de inactivitate sau din alte motive.

Reforma concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani oferă oportunități de revenire a părinților cu copii în câmpul muncii cu menținerea indemnizației lunare.   Totuși provocările sociale și economice continuă să afecteze impactul acestor măsuri.

De exemplu, în mediul rural, mărimea medie lunară a  indemnizației pentru creșterea copilului până la 3 anieste cu  29% mai mică decât în mediul urban, reflectând inegalități economice. De asemenea, îndemnizația unică la naștere a fost majorată la 20.000 de lei în 2024, un sprijin semnificativ pentru familiile cu copii. Cu toate acestea, impactul pe termen lung al acestei măsuri rămâne sub evaluare.

Creșterea cuantumului indemnizației  lunare pentru îngrijirea copilului până la 2 ani de la 740 de lei la 1000 de lei și acordarea pentru toți părinții cu copii indiferent de statutul acestora în sistemul public de asigurări sociale este  o măsură pozitivă, dar aceasta acoperă doar parțial cheltuielile reale de îngrijire a copilului. Extinderea sprijinului lunar pentru fiecare copii până la 18 ani  va reduce povara financiară pentru părinți și va încuraja  familiile să aibă mai mulți copii.

Analiza IPRE subliniază necesitatea unor politici integrate care să vizeze atât stimularea natalității, cât și reducerea inegalităților sociale, cum ar fi: revizuirea formulei de calcul de stabilire a indemnizațiilor și a plafonului actual pentru a reflecta mai bine nevoile familiilor vulnerabile;  stabilirea mecanismelor de acordare a  concediilor parentale flexibile care să permită o implicare mai echitabilă a ambilor părinți în creșterea și îngrijirea copilului și promovarea concilierii dintre vieța de familie cu cea profesională.

Totodată, potrivit datelor Biroului Național de Statistică  la 1 ianuarie 2024, numărul copiilor de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 508,7 mii, sau 21,0% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Numărul copiilor născuți în anul 2023, a constituit 24,0 mii fiind în descreștere cu 11,0% față de anul 2022.Rata totală de fertilitate, în 2023, s-a micșorat comparativ cu anul precedent și constituie 1,61 copii născuți-vii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.

Astfel, autoritățile sunt chemate să prioritizeze investițiile eficiente în politici pro-natalitate și să reducă inegalitățile economice care împiedică familiile să beneficieze pe deplin de măsurile existente. Doar printr-o abordare integrată și pe termen lung poate fi prevenit declinul demografic din Republica Moldova.

În urma analizei efectuate, IPRE vine cu următoarele recomandări:

• Efectuarea analizei de impact și evaluare ex-post a tuturor programelor actuale destinate familiilor cu copii. Analiza de impact și evaluarea ex-post va permite identificarea eficienței și eficacității acestora, oferind informații esențiale pentru ajustarea programelor viitoare, în scopul creșterii beneficiilor pentru familiile cu copii.
• Revizuirea formulei de calcul și a mecanismelor de stabilire a indemnizațiilor. Calcularea indemnizațiilor trebuie să reflecte costurile reale suportate de părinți pentru îngrijirea și dezvoltarea copiilor. Revizuirea formulei de calcul dar și a mecanismelor de stabilire a indemnizațiilor, și a plafonului actual pentru acordarea indemnizațiilor va contribui la promovarea echității și incluziunii sociale, având în vedere că toți copii au aceleași necesități.
• Identificarea resurselor bugetare pentru creșterea graduală pe vârste a sprijinului financiar direct pentru familii până la atingerea vârstei copiilor de 18 ani.
• Stimulentele financiare pentru copii vor reduce povara financiară a părinților și vor încuraja natalitatea.
• Promovarea concilierii dintre viața profesională și cea de familie. Reducerea stesului asociat echilibrului dintre viața de familie va putea fi obținută prin elaborarea programelor flexibile de muncă pentru părinții cu copii, încurajarea implicării ambilor părinți în creșterea și îngrijirea copilului, alocarea beneficiilor pentru angajatorii care sprijină activ părinții și copiii.
• Dezvoltarea unei politici naționale integrate pro-natalitate. Sunt necesare politici publice cu  design bazate pe date  precise, care garantează  un sistem flexibil și un management eficient al resurselor tangibile și intangibile, și răspund necesităților specifice ale fiecărei familii.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta  notă analitică este  elaborată  în  cadrul  proiectului  IPRE  „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”, realizat  cu  susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în  Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă opinia KAS.