Relațiile bilaterale dintre Ucraina și Republica Moldova după 2022: realizări și perspective de cooperare

Agresiunea militară pe scară largă a Federației Ruse împotriva Ucrainei a determinat consolidarea relațiilor bilaterale între Ucraina și vecinii săi. Relațiile cu Republica Moldova au devenit un subiect critic pentru Kyiv în contextul politicii sale externe, fiind axate în prezent pe o cooperare strategică în domenii fundamentale pentru ambele state: procesul de integrare europeană, securitate, energie și comerț.

Dinamica cooperării bilaterale în ultimii doi ani

Lansarea invaziei militare pe scară largă de către Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022 a avut și continuă să aibă consecințe semnificative pentru întreaga regiune. În cazul Republicii Moldova, impactul imediat s-a axat pe acomodarea celui mai mare număr de refugiați ucraineni raportat la populația țării gazdă din întreaga regiune. În ultimii doi ani, teritoriul Republicii Moldova a fost tranzitat de circa 1,5 milioane de cetățeni ucraineni, iar peste 100 de mii dintre aceștia au ales să rămână în această țară. Criza umanitară a sporit eforturile de solidaritate cu Ucraina și a intensificat relațiile între cele două popoare la nivel societal.

În iunie 2022, Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la aderarea la UE, iar în decembrie 2023, au primit undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE. În acest context, ambele state și-au fortificat cooperarea politică și interacțiunea la nivel diplomatic, pentru a stabili formate eficiente de dialog și schimb de experiență. Crearea trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina în septembrie 2022 și discutarea, în cadrul celor trei reuniuni de lucru, a mai multor proiecte de colaborare în domeniile de securitate, economic și energetic, a permis o mai. bună coorodonare a cooperării la nivel sectorial între cele trei țări.

Pe dimensiunea energetică, în primăra anului 2022, celor două țări au finalizat procesul de sincronizare la rețeaua energetică europeană ENTSO-E. Acest lucru a permis Ucrainei să gestioneze deficitul de energie electrică cauzat de bombardamentele rusești, prin importul acesteia din alte țări europene, inclusiv Republica Moldova. La ora actuală, circa 1/3 din exporturile de energie electrică din Ucraina se îndreaptă către Republica Moldova, iar alte 2/3 sunt orientate către statele din UE (Ungaria, România, Slovacia și Polonia). În același timp, circa 44% din importurile de energie electrică au provenit din Ungaria, 21% din România, 19% din Slovacia, 9% din Republica Moldova și 7% din Polonia.

La capitolul schimburilor comerciale, este de notat că ponderea exporturilor din Republica Moldova către piața ucraineană a crescut de la 3% în 2021 la 14,6% în 2023. De asemenea, cota importurilor din Ucraina pe piața Republicii Moldova s-a mărit de la 9,3% la 12,4%. Printre principalele produse comercializate, se numără metalele feroase, băuturule alcoolice și produsele agricole. Date fiind circumstanțele regionale, ponderea reexporturilor a devenit mai accentuată în această perioadă.

Oportunități pentru consolidarea relațiilor bilaterale moldo-ucrainene

În cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, organizată la Berlin pe parcursul lunii iunie curent, premierul Dorin Recean a declarat că „Republica Moldova este pregătită să devină un centru strategic esențial pentru reconstrucția țării vecine”. Pentru a realiza acest lucru, autoritățile de la Chișinău și Kyiv trebuie să îmbunătățească lanțurile logistice și să asigure o interconectare mai extinsă pe dimensiunea de transport și infrastructură.

Sub acest aspect, în contextul participării Republicii Moldova la Culoarele de Solidaritate UE – Ucraina, este necesară multiplicarea proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, după exemplul de succes ce vizează reabilitarea tronsonului de cale ferată Basarabeasca – Serpniovo – Berezino. Totodată, atât cele două țări, cât și UE, trebuie să continue cooperarea pe dimensiunea dezvoltării ecartamentului european, ce ar oferi noi oportunități pentru extinderea căilor comerciale spre UE din Ucraina și Republica Moldova. Integrarea Republicii Moldova și Ucrainei în cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei în 2023 permite atragerea mai multor fonduri din partea UE pentru investiții suplimentare, ce ar putea fi canalizate către sectorul feroviar.

Infrastructura rutieră trebuie modernizată pentru a facilita conexiuni mai extinse și rapide între UE și cele două state. Accelerarea construirii autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa și renovarea podurilor de peste râul Prut va permite extinderea circulației bunurilor către piața europeană. În același timp, aceste proiecte vor crea rute alternative și sustenabile pentru transportul mărfurilor dincolo de perimetrul regiunii transnistrene, necontrolat de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

O atenție specială trebuie acordată de către ambele state sectorului energetic. Discuțiile curente privind posibila instalare a unor centrale de producere a energiei electrice pe teritoriul Republicii Moldova pentru a livra electricitate Ucrainei trebuie să genereze rezultate într-un timp cât mai scurt, pentru a susține infrastructura energetică a Ucrainei. Actualmente, Ucraina rămâne o sursă importantă pentru importurile de energie electrică, ce ajung pe teritoriul Republicii Moldova, având un potențial major de a rămâne un actor relevant în acest domeniu, în special în contextul procesului de reconstrucție post-război.

Nu în ultimul rând, cele două state ar trebui să-și intensifice cooperarea în materie de securitate. Semnarea Parteneriatelor de Securitate și Apărare în UE și Republica Moldova, respectiv Ucraina, oferă un cadru pentru impulsionarea dialogului într-un format tripartit, ce ar putea cuprinde domenii precum schimbul de informații și contracararea amenințărilor hibride. Pornind de la angajamentul comun al Republicii Moldova și Ucrainei de a combate dezinformarea și informațiile manipulatorii, promovate în special de către Federația Rusă, Ucraina ar putea să faciliteze un schimb de bune practici cu autoritățile de la Chișinău, pentru a scoate în prim-plan cele mai eficiente politici și instrumente de luptă împotriva războiului informațional al Kremlinului.

—–

Acest articol de blog este semnat de către Mariana Priseajniuc, care a desfășurat un stagiu de practică în cadrul proiectului „Școala de Administrare Publică pentru tinerii din grupurile etnice minoritare”, implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale OSCE și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorului și nu reflectă opinia IPRE, Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale OSCE sau a Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.