Implicațiile alegerilor europarlamentare asupra procesului de extindere a UE

Extinderea Uniunii Europene (UE) rămâne prioritară în discuțiile din jurul recentelor alegeri europene din 2024. Deși partidele mainstream își păstrează majoritatea cu 403 locuri din cele 720 ale camerei, formațiunile de extremă dreapta au înregistrat progrese semnificative. Dar cum va influența această nouă compoziție a Parlamentului European deciziile privind politica externă referitoare la extindere, în special în cazul Moldovei?

Noul Parlament European va avea un rol crucial în definirea modalităților prin care se va desfășura extinderea europeană în viitor. Componența sa va influența decisiv politica de extindere și va stimula dezbaterile despre viitorul Europei și al cetățenilor săi. În ciuda configurației instituționale a UE, în care statele membre au autoritatea în domeniul politicii externe și de securitate, Parlamentul European deține competențe care pot exercita o influență semnificativă.

În primul rând, Parlamentul European deține puteri de supraveghere și deliberare. Această competență este crucială deoarece influențează discuțiile despre politica externă. În al doilea rând, Parlamentul European joacă un rol semnificativ în redactarea și conturarea legislației în domeniul acțiunii externe, inclusiv în negocierea și ratificarea acordurilor internaționale. Astfel, aprobarea Parlamentului este necesară pentru orice nouă aderare la UE. În ultimul rând, Parlamentul European deține competențe bugetare prin care exercită o autoritate semnificativă asupra aspectelor financiare ale procesului de extindere al Uniunii Europene, având capacitatea să ajusteze direct alocațiile pentru Instrumentul Fondurilor de Pre-Aderare și alte resurse destinate țărilor candidate. Astfel, Parlamentul European are ultimul cuvânt în dezbaterea bugetară, care constituie nucleul definirii priorităților de politică externă și implementarea acestora.

Schimbarea spre dreapta în Parlamentul European este susceptibilă să contureze agenda extinderii într-o manieră polarizată. Deși Consiliul European este instituția cheie pentru extinderea UE, alegerile pentru Parlamentul European oferă o primă perspectivă asupra dificultăților cu care s-ar putea confrunta Consiliul în viitorul apropiat. Dacă tendința politică actuală nu este inversată, o mai mare reprezentare a extremei drepte în Consiliul European – determinată de alegerile naționale – va constitui o provocare și mai mare pentru următorii pași în procesul de extindere europeană. De exemplu, recentele schimbări electorale din Franța, care indică o tendință spre dreapta, sugerează o dinamică mai amplă ce va afecta viitoarele decizii politice, inclusiv cele referitoare la extindere. În cazul în care aceste tendințe persistă, schimbările în guvernele naționale către extrema dreaptă s-ar putea alinia cu țări precum Ungaria pentru a bloca deciziile legate de extindere, motivate de interese naționale. Prin urmare, schimbarea către dreapta în Parlamentul European are potențialul de a polariza stabilirea agendei extinderii, constituind o provocare importantă pentru coeziunea și credibilitatea UE ca entitate promotoare de democrație în procesul de extindere.

Cu toate acestea, continuitatea „marii coaliții” asigură un mediu stabil pentru extindere europeană, menținând o abordare coerentă în integrarea noilor state membre. Având în vedere angajamentul ferm al UE față de politica sa de extindere, Republica Moldova poate conta pe un sprijin continuu și neclintit pentru procesul său de integrare. Această asigurare implică faptul că, în ciuda schimbărilor politice, partidele pro-europene au obținut victoria în alegerile pentru Parlamentul European din 2024, garantând că traiectoria de extindere a Republicii Moldova rămâne pe cursul corect, promovând un sentiment de fiabilitate și consistență în procesul de integrare. Mai mult decât atât, impactul alegerilor europene s-a resimțit și dincolo de granițele Europei, ajungând până la cetățenii Republicii Moldova.

Peste un sfert din populația Republicii Moldova deține cetățenia română, având dreptul legal de a participa la alegerile europene. În alegerile europene din 2024, 56.713 de cetățeni din Republica Moldova au participat la vot, iar în țară au fost deschise 52 de secții de votare. Aceste voturi au constituit aproximativ 25% din totalul voturilor exprimate în diaspora românească, reflectând un interes puternic al moldovenilor pentru direcția Uniunii Europene. După cum a subliniat Siegfried Mureșan, prezența semnificativă la vot în Republica Moldova este un argument puternic pentru întreaga Europă că cetățenii moldoveni, cu dublă cetățenie, au un cuvânt de spus pentru direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. În acest nou mandat al Parlamentului European, vor fi eurodeputați care să sprijine integrarea Republicii Moldova în UE, asigurând avansarea Chișinăului pe calea reformelor și negocierilor de aderare. Mesajele de recunoștință și susținere au fost exprimate de către persoane dornice să se implice în proiectul european, reafirmându-și angajamentul civic și dorința de a contribui la viitorul comun al continentului.

În concluzie, viitorul UE păstrează o doză de optimism pentru Republica Moldova. În timp ce partidele de extremă-dreapta reprezintă o potențială provocare pentru agenda de extindere a UE, influența susținută a coaliției pro-europene asigură o direcție constantă și sprijin pentru țări precum Republica Moldova. Alegerile UE din 2024 subliniază natura dinamică și uneori controversată a politicii UE, dar evidențiază și angajamentul partidelor europene față de proiectul mai larg al extinderii europene. În continuare, este imperativ ca atât Republica Moldova, cât și UE să continue eforturile de colaborare și angajament reciproc printr-un număr crescut de proiecte la nivel local și național, astfel încât cetățenii moldoveni să beneficieze de o înțelegere cuprinzătoare cu privire la extinderea UE. Numai prin astfel de acțiuni proiectul european poate progresa într-un mod coeziv și inclusiv.

—

Acest articol de blog este semnat de Delia Dincă, care în prezent urmează un stagiu la Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE).