Masa rotundă de discuții: „Miza alegerilor europarlamentare pentru Republica Moldova: rezultate, așteptări și oportunități”
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu sprijinul și în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova (KAS), a organizat marți, 18 iunie 2024, masa rotundă de discuții „Miza alegerilor europarlamentare pentru Republica Moldova: rezultate, așteptări și oportunități”.
Dezbaterea, moderată de Iulian Groza, director executiv IPRE, a oferit o platforma deschisă de dialog pe marginea importanței alegerilor europarlamentare pentru impulsionarea procesului de aderare la UE a Republicii Moldova. În cadrul mesei rotunde, au fost prezentate viziunile reprezentanților autorităților publice, comunității de experți naționali și europeni privind așteptările de la noua componență a Parlamentului European și conducerii instituțiilor UE, dar și a priorităților ce urmează a fi setate pentru perioada 2024 – 2029.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Cristina Gherasimov, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană: „O prioritate pentru parcursul nostru european este menținerea ritmului accelerat privind aderarea la UE. Deja participăm în câteva inițiative a UE. Suntem incluși în diferite programe și sperăm ca în următorii ani să continuăm să participăm și să fim incluși și mai mult. Dorim să ne transformăm ca țară, ca economie, pentru a deveni egali în drepturi și responsabilități. Avem prieteni foarte buni la Bruxelles și în capitalele europene, care susțin cu fermitate parcursul nostru european. Este important ca la acest nivel înalt să continue dialogul privind reformele și viitorul UE. Iar noi vom continua să pregătim întreaga țară pentru aderare și pentru a fi gata, pe intern, să facem acest pas către anul 2030. Totul depinde de evoluțiile politice din țară, dar și de cele de la Bruxelles. Ne angajăm să ne transformăm ca țară, ca economie și ca societate, astfel încât să parcurgem pe deplin toate etapele prin care trebuie să treacă un stat candidat”.
Elmar Brok, Membru al Parlamentului European (1980 – 2019) și președinte al Comisiei de Politică Externă a Parlamentului European (1999 – 2007): „Chiar dacă rezultatele alegerilor europarlamentare au pentru mulți o surpriză, Partidul Popular European (PPE) a obținut mai multe locuri în Parlamentul European decât întregul bloc de dreapta la un loc. Împreună, PPE și Social-Democrații (SD) dețin 40% din locuri. Parlamentul European alege comisarii, iar PPE joacă un rol crucial în politicile externe și de securitate. PPE este de departe cel mai puternic partid din Consiliul UE, fără ca stânga sau dreapta să-i opună o rezistență semnificativă. Sub conducerea Ursulei von der Leyen, care include mulți comisari PPE, politicile vor continua să se alinieze valorilor PPE. Aceasta include un accent puternic pe extindere, care este vitală pentru credibilitatea și interesele noastre strategice. Stabilitatea vecinilor noștri estici, cum ar fi Ucraina și Moldova, ca țări democratice, este crucială. Ucraina se află între noi și Rusia, iar interesele noastre comune conferă credibilitate politicilor noastre. Extinderea va rămâne o prioritate, dar trebuie să luăm în considerare cu atenție cum să o realizăm”.
Dr. Sabine Pokorny, Referent, Directia generala analiza si consultanta, sectia Cercetari sociologice si electorale, KAS Berlin: „Politica națională a jucat un rol mai semnificativ în aceste alegeri comparativ cu alegerile din 2019, eclipsând problemele europene. Subiectele cheie au inclus migrația, abordată predominant de AfD (Alternativă pentru Germania) și BSW. Mulți germani au în prezent o viziune pesimistă asupra situației din țara lor – doar 10% consideră că situația economică este bună, o scădere bruscă față de cei 59% care aveau această opinie în 2019. Forța AfD în partea estică este notabilă, partidul obținând peste 30% din voturi în unele state. Acest lucru indică faptul că sprijinul pentru AfD nu este doar un vot de protest, ci o poziție politică solidificată. În mod similar, BSW (Alianța Sahra Wagenknecht) este mai puternic în estul Germaniei, depășind SPD (Partidul Social Democrat) în unele state și, combinat cu AfD, obținând peste 40% din voturi în aceste regiuni. Voturile pentru aceste partide împărtășesc similitudini, inclusiv faptul că sunt mai pro-ruse comparativ cu restul electoratului german și se concentrează puternic pe politica națională și pozițiile anti-migrație. Această schimbare în sentimentul alegătorilor va afecta Parlamentul European, deoarece aceste poziții sunt acum mai puternic reprezentate, în special din estul Germaniei. Există o prezență crescută a atitudinilor pro-ruse și mai puțin sprijin pentru Ucraina în rândul acestui segment de alegători. Starea slăbită a social-democraților afectează nu doar politica națională a Germaniei, ci și poziția sa în cadrul Uniunii Europene. Această schimbare poate duce la modificări atât în peisajul politic intern, cât și în cel european”.
Ionela Maria Ciolan, Cercetătoare, Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene de la Bruxelles: „Partidul Popular European își propune să joace un rol mai influent pe agenda europeană. Acest lucru este deosebit de promițător pentru Moldova, având în vedere sprijinul puternic al partidului pentru extindere. Renew Europe și Social-Democrații au inclus, de asemenea, extinderea în manifestele lor, în timp ce Conservatorii și Reformiștii Europeni exprimă rezerve, în special în ceea ce privește reformele instituționale din cadrul UE necesare pentru avansarea negocierilor de extindere. Pe termen scurt și mediu, procesul de extindere va continua conform planului. Liderii au convenit să inițieze negocierile cu Ucraina și Moldova, care vor cuprinde 35 de dosare esențiale ale acquis-ului comunitar. Privind mai departe, există riscul de obstrucție din partea partidelor de extremă dreaptă, deși acestea dețin doar 35% din locuri și influențează aproximativ 5% din decizii. Este încurajator faptul că Republica Moldova se află în faza de aderare și trebuie să menținem optimismul în anii următori. Implementarea acquis-ului comunitar va implica muncă tehnică riguroasă, subliniind necesitatea de a nu considera integrarea europeană ca un lucru garantat. Provocările observate în Balcani evidențiază posibile obstacole. Ca româncă, care a experimentat beneficiile integrării, cred cu tărie că a fi în interiorul UE este preferabil decât a fi în afara ei”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.
Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Rolul și importanța alegerilor europarlamentare pentru Republica Moldova”, implementat de IPRE, cu sprijinul și în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer Stiftung (KAS).
