Perspective pentru procesul de reintegrare a Republicii Moldova în noul context regional
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Fundația „Friedrich Ebert” și Biroul Politici de Reintegrare, în cooperare cu Expert-Grup și Asociația Promo-LEX, a organizat joi, 11 aprilie 2024, primul Forum de Reintegrare a Republicii Moldova.
Evenimentul a avut drept scop să contribuie la dezvoltarea unei viziuni naționale privind procesul de reintegrare a țării, prin intermediul unei platforme de dialog și discuții cu reprezentanții autorităților publice, societății civile, centrelor de cercetare, organizațiilor internaționale și misiunilor diplomatice. Evenimentul a reunit peste 150 de participanți din Republica Moldova și statele europene.
Forumul de Reintegrare a inclus sesiuni de lucru axate pe probleme de ordin politic, economic, energetic și de securitate ale agendei de reintegrare.
Vă propunem câteva teze din intervențiile vorbitorilor celui de al doilea panel de discuții, care a fost moderat de Oana Popescu-Zamfir, Directoare Executivă, Centrul Global Focus, București.
Stefan Wolff, Profesor, Securitate Internațională, Departamentul de Științe Politice și Studii Internaționale, Universitatea din Birmingham: „Retragerea trupelor ruse din Transnistria este un factor cheie pentru posibilitatea de a ajunge la soluționarea conflictului transnistrean. Demilitarizarea regiunii înseamnă inclusiv transformarea statutului forțelor de pacificare, care sunt și ele un element care trebuie privit prin prisma demilitarizării. Nu discutăm despre mărimea contingentului, format în mare parte din localnici care mai au și pașapoartele altor state, ci mai ales despre modul în care aceste forțe sunt percepute în regiunea transnistreană. Aceste forțe trebuie să fie înlocuite, trebuie gândit un mecanism de tranziție. Doar în aceste condiții vom avea garanții privind soluționarea conflictului. Demilitarizarea nu înseamnă doar retragerea ofițerilor ruși din regiunea transnistreană, ci avem nevoie și de o implicare a societății din regiunea transnistreană, a societății civile dar și a forțelor de securitate de acolo. Trebuie să vedem care este viitorul pe care îl propunem acestor persoane, previzibil și pe termen lung, care să asigure sustenabilitatea proceselor europene în Republica Moldova”.
Dumitru Mînzărari, Lector în Studii de Securitate, Colegiul Baltic de Apărare, Analist Asociat, IPRE: „În prezent avem cea mai dificilă perioadă pentru o reintegrare de succes a Republicii Moldova. Strategia actuală pe care o are Moldova nu este cea mai potrivită. Pe de altă parte, astăzi Federația Rusă are propria agendă de reintegrare – Rusia dorește să reintegreze spațiul post-sovietic. Este imposibil pentru Republica Moldova să reintegreze Transnistria atâta timp cât acolo sunt prezente trupele ruse. Există o coliziune puternică dintre interesele Republicii Moldova și Rusiei, iar fără schimbări în conducerea Rusiei nu se pot retrage trupele din Transnistria. Condițiile curente ne oferă totuși și oportunități – interesul solid al Ucrainei de a sprijini Moldova. Ucraina chiar are un interes mai mare pentru o soluție în Transnistria decât Republica Moldova, din cauza trupelor ruse din Transnistria, care sunt o provocare pentru Ucraina. Autoritățile Republicii Moldova trebuie să-și schimbe abordarea dacă vor să obțină progres. Este important să vorbim mai mult despre reintegrarea țării inclusiv în contextul aderării la UE. Republica Moldova trebuie să aibă acces mai mare în Transnistria pentru a putea discuta cu populația de acolo”.
Vladimir Socor, Cercetător Senior, Fundaţia Jamestown: „Reînvierea formatul 5+2 este o mare primejdie pentru Republica Moldova. Trebuie să profităm de faptul că formatul 5+2 nu se întrunește pentru a-l îngropa definitiv. Ce trebuie de făcut pentru a evita reconstituirea acestui format? Nu recomand ca Republica Moldova să-l denunțe – nu e necesar. Poate fi îngropat prin neconvocare eternă și tăcere publică. Formatul 5+2 nu este legitim, a fost creat și susținut de Rusia și a lăsat o moștenire toxică: egalitatea dintre Tiraspol și Chișinău, statut special pentru Transnistria, favorabil pentru Tiraspol, neutralitatea Republicii Moldova și un sistem de garanții ferm cu participarea Rusiei. Este o rețetă pentru imixtiunea permanentă a Rusiei în afacerile interne ale Republicii Moldova, în calitate de garant. Rusia a promovat idea de statut special în patru cazuri: Transnistria, Donețk, Luhansk și Karabah. În Moldova, cel puțin formal mai persistă încă acest proiect pe hârtie. Rusia urmărește să blocheze aderarea Republicii Moldova la UE și va insista asupra ideii că aderarea Republicii Moldova la UE este incompatibilă cu neutralitatea Republicii Moldova, asupra căreiaRusia insistă”.
Ion Manole, Director Executiv, Asociaţia Promo-LEX: „Democrația din Republica Moldova a salvat Ucraina, iar astăzi Ucraina ține la adăpost Moldova. Imaginați-vă cum ar fi fost ca în 2022 Republica Moldova să fi reprezentat un al doilea Belarus, lucru posibil dacă la Chișinău ar fi fost un regim nedemocratic. Un astfel de scenariu ar fi complicat mult situația Ucrainei. Astăzi se discută mult, în contextul reintegrării, despre securitatea economică, politică, socială, dar foarte puțin despre implicarea și informarea cetățenilor din stânga Nistrului. Trebuie să facem un pas în față, să schimbăm optica. Am tot așteptat ani de zile soluții din partea partenerilor, dar la nivel de stat și societate nu am văzut soluții foarte clare. Fără implicarea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului în acest proces vom depinde doar de deciziile politicienilor”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului în limba română aici și limba engleză aici.
Reamintim că Forumul de Reintegrare a Republicii Moldova a fost organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Biroul politici de reintegrare, în cooperare cu Expert-Grup și Asociația Promo-LEX.
