Nota Analitica Nr. 3/2024 – Cum putem asigura pilotarea eficientă a votului prin corespondență?

Autor: Mihai Mogîldea

Votul prin corespondență reprezintă una dintre cele mai populare metode alternative de exercitare a votului. Astăzi, votul prin corespondență este implementat în 53 de state la nivel global. Printre cele mai cunoscute democrații unde este utilizată soluția tehnică a votului prin corespondență se numără Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Australia și Danemarca.

Această metodă alternativă urmărește să faciliteze procesul de vot și să crească rata de participare a alegătorilor la scrutinele electorale. Votul prin corespondență nu își propune și nici nu poate substitui votul la urne, în format fizic. Mai degrabă, acesta vine să complementeze votul la urne și să răspundă la unele provocări privind amplasarea secțiilor de votare, deplasarea alegătorilor la aceste secții și costurile necesare pentru exercitarea dreptului la vot. De obicei, capacitatea de mobilizare a alegătorilor prin intermediul votului prin corespondență este una limitată, mai ales în cadrul primelor scrutine electorale după introducerea acestuia. Una din cauze este legată de procesul de vot prin corespondență, ce necesită respectarea mai multor etape și reguli de către votant.

Prezenta  analiză este  elaborată  în  cadrul  proiectului  IPRE  „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”,  realizat  cu  susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în  Republica  Moldova.  Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă opinia KAS.