OPINIE cu privire la proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Programului național privind asigurarea drepturilor omului pentru anii 2024-2027

Prezenta Opinie este formulată în procesul de consultare publică a proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului național privind asigurarea drepturilor omului pentru anii 2024-2027, pentru perioada 15-29.01.2024, anunțat de către Cancelaria de Stat pe paginile web: cancelaria.gov.md și particip.gov.md.

Principala provocare pentru actorii guvernamentali rămâne a fi amplasarea documentului în cadrul național de planificarea strategică și asigurarea unui nivel înalt de sinergie între toate documentele de politici care abordează diferite dimensiuni ale drepturilor omului. La momentul actual, autorii menționează că noul program vizează abordarea spectrului de probleme neacoperite de documentele de politici sectoriale aprobate recent. Totodată, conform prevederilor HG 386/2020, programul este un document de politici pe termen mediu care în mod obligatoriu derivă dintr-o strategie sectorială. Astfel, scopul programului este operaționalizarea și detalierea obiectivelor generale incluse în Strategia Națională de Dezvoltare și în strategia sectorială. Pentru buna funcționare a cadrului național de planificare strategică și pentru asigurarea unei sinergii înalte cu celelalte documentele de politici, un program nu ar trebui să abordeze probleme care nu sunt identificate de către documentele ierarhic superioare. Aspectul mai puțin satisfăcător este faptul că o serie de strategii sectoriale au fost elaborare și aprobate recent, iar omiterea unor domenii importante ale drepturilor omului din acestea subliniază dialogul fragmentat și defectuos între instituțiile responsabile de elaborarea politicilor sectoriale. Dar atâta timp cât strategiile sectoriale, precum, Strategia Națională de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022 – 2028, nu își planifică intervențiile prin prisma drepturilor omului, atunci nici un document adițional precum programul actual nu va putea impulsiona în mod decisiv impactul rezultatelor obținute.

Adițional, ar fi important de menționat că din aproximativ 340 de acțiuni planificate în plan, Cancelaria de Stat este direct responsabilă pentru 9 acțiuni (2.6%). De fapt, autorul unui document de politici, ar trebui să fie și instituția care trebuie să își asume rolul principal de implementare și realizare a acțiunilor. Acest fapt susține concluzia din paragraful precedent și arată foarte clar că politicile pentru respectarea drepturilor omului sunt realizate de către ministere și nu de către Cancelaria de Stat.

Astfel, în lumina constatărilor de mai sus, dar și în baza principiilor care au stat la baza stabilirii noului cadru de planificare strategică din Republica Moldova, ar fi fost mult mai eficient din punct de vedere al planificării, ca obiectivele și acțiunile din acest plan să fie integrate în planurile și documentele de politici sectoriale, fără elaborarea unui document distinct.

Dar în cazul în care autoritățile publice vor avansa cu procesul de apropare a programului, IPRE prezintă o serie de recomandări pentru definitivarea acestuia.