Corespondență de Victor Guzun, expert politici de digitalizare #IPRE /// Reforma APL în Estonia, un exemplu de succes, care ar putea fi preluat și de Republica Moldova
AUTOR: Victor Guzun
La fel ca Republica Moldova, Estonia este un stat mic, cu o populație puțin numeroasă. Estonia a realizat în 2017 o amplă reformă a administrației publice locale, care poate oferi exemple relevante pentru reforma similară anunțată în Republica Moldova. Această reformă a fost necesară pentru a face față fenomenelor care afectează demografia, pentru a combate lipsa specialiștilor calificați și resursele financiare limitate, dar și pentru a asigura servicii publice de calitate.
Estonia este o democrație parlamentară, având același număr de membri ai forului legislativ că și Republica Moldova (101 deputați). Până la reforma administrației publice locale din 2017, pe lângă cele 213 primării, au mai existat și 15 administrații regionale, cum ar fi raioanele noastre, conduse de un Guvernator, care aveau în medie un efectiv de circa 30-40 funcționari publici.
Că urmare a reformei, instituția guvernatorilor celor 15 regiuni a fost lichidată, iar atribuțiile lor au fost distribuite, după caz, primăriilor nou-formate sau oficiilor instituțiilor statului în regiuni.
Numărul primăriilor a scăzut de la 213 la 79, dintre care 64 de primării rurale și 15 urbane.
Reforma a durat aproximativ un an și a fost efectuată în 2 pași majori, primul fiind amalgamarea voluntară, 86% din primării preferând această opțiune. Limita minimă a numărului populației în localitățile nou-create a fost stabilită la 5000 locuitori. S-a considerat că un număr mai mic ar face dificilă asigurarea unor servicii de calitate cetățenilor și sustenabilitate financiară.
Acest efort a fost susținut masiv de statul estonian, oferindu-se sprijin și expertiză din partea grupurilor de experți finanțate de stat. Guvernul a dezvoltat programe de asistență financiară. Spre exemplu, Guvernul le-a oferit noilor primarii 100 de Euro per cetățean dacă numărul nou al populației era mai mare de 5000 locuitori, iar celor care treceau de 10000 de locuitori, le-a oferit bonusuri financiare suplimentare.
Evident, în urma reformei, mulți aleși locali urmau să-și piardă funcțiile. Pentru a diminua rezistența lor în procesul de reformă, Guvernul a decis achitarea salariilor de funcție pentru un an de zile tuturor primarilor și președinților consiliilor locale, dacă aceștia urmau să-și piardă funcțiile.
După etapa de amalgamare voluntară, Guvernul a decis comasarea obligatorie a primăriilor care nu corespundeau criteriului de baza de minim 5000 locuitori, dar fără a oferi pachetele de finanțare enunțate.
Desigur, au existat și unele excepții de la regula general acceptată de minim 5000 locuitori, dar toate au avut la bază argumente culturale sau geografice (insule sau autonomii culturale, spre exemplu)
Această reformă a avut o serie de efecte și rezultate pozitive, printre care ar fi dezvoltarea regiunilor specifice. Serviciile publice au fost unificate, iar calitatea lor a crescut simțitor, inclusiv datorită specializării funcționarilor publici. Cheltuielile pentru menținerea aparatului birocratic au scăzut, iar resursele economisite au fost redirecționate pentru servicii de înaltă calitate, inclusiv digitale. Capacitatea investițională a primăriilor a crescut simțitor. Suprafața unei primării medii din Estonia a crescut de la 204 la 550 de km2, iar numărul populației, de la circa 6000, la peste 17000 de locuitori.
O reformă a administrației publice locale este una sensibilă în fiecare țară. Republica Moldova nu face excepție. Dar, este evident că sistemul administrației publice locale nu mai reflectă realitățile actuale și necesită a fi reformat. Numărul primăriilor este unul extrem de mare (898 primării) pentru a oferi servicii de calitate. Conform datelor recente, peste 50% din ele au mai puțin de 1500 de locuitori. Funcționalitățile consiliilor sunt anacronice, iar rolul lor trebuie reconsiderat fundamental. Actualmente, rezultatele reformei administrativ-teritoriale din Estonia este percepută foarte pozitiv în societate, chiar dacă existau opinii negative în perioada implementării ei. Aceste lecții și bune practici recente din Estonia pot servi drept o resursă extrem de utilă Republicii Moldova, în scopul implementării unei reforme similare de succes.
