Discuție publică: „Cum pot deveni soluțiile digitale motorul interacțiunii dintre stat și diasporă?”

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și Privesc.eu, a organizat vineri, 17 noiembrie 2023, discuția publică „Cum pot deveni soluțiile digitale motorul interacțiunii dintre stat și diasporă?”.

În cadrul discuției, moderată de către Mihai Mogîldea, Director adjunct, IPRE, au fost abordate aspectele-cheie privind soluțiile digitale dezvoltate și disponibile pentru diaspora Republicii Moldova, gradul de utilizare a soluțiilor digitale de către diasporă, instrumentele pentru sporirea gradului de penetrare a soluțiilor digitale în rândul diasporei, dar și acțiunile de informare și promovare a soluțiilor digitale în rândul diasporei.

În deschiderea evenimentului, Sergiu Porcescu,  Consilier pentru mobilizarea diasporei, Fondul de Consiliere în Politici, GIZ Moldova, a menționat: „Astăzi pornim de la premisa că autoritățile sunt cei mai mari prestatori de servicii, iar dacă ne uităm la nivel global vedem că sectorul privat s-a dovedit a fi mai agil în ceea ce privește adoptarea tehnologiei în procesul de oferire a serviciilor. Chiar recent citeam datele unui studiu care practic avea un eșantion de pe toate continentele, iar rezultatele arătau că doar 16% din respondenți consideră că guvernul ține cont de utilizator atunci când generează un serviciu public și digital. Totodată, 60% considerau că statul ar trebui să-și reconsidere sau să-și reevalueze relația în ceea ce privește digitalizarea prin prisma serviciilor digitale. Accesul facil la servicii publice este strâns legat de gradul de încredere al cetățenilor în autoritățile statului și generează mai multă încredere în instituții. Spre exemplu, Danemarca este considerată a fi un exemplu la nivel european în ceea ce privește serviciile publice digitale. Acolo 92% din toți utilizatorii de internet folosesc serviciile publice, iar 91% din cei care au accesat un serviciu public digital sau un site guvernamental s-au declarați mulțumiți de această experiență. Deci, eu mi-aș dori ca evenimentul de astăzi să fie un început a unor discuții mai consistente și a unor acțiuniconcrete, fiindcă accesul la serviciile publici digitale este important de fiecare dată când diaspora intră în dialog cu autoritățile”.

De asemenea, Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE, a punctat: „Oricare persoană care a început o dată să folosească un serviciu digital, niciodată nu va dori să folosească un serviciu pe hârtie, să stea la rânduri, pe timp rău, să-și pierdă timpul său. Cu toate acestea, potrivit unei analize efectuate de IPRE, noi avem o rată foarte de mică de penetrare a serviciilor digitale de către diasporă. Spre exemplu, prin M-Delivery avem doar 18 pașapoarte eliberate sau, de exemplu, noi avem doar 38 de semnături digitale liberate în cele 42 de misiuni diplomate și consulare a Republicii Moldova. Mi se pare că noi, undeva, trebuie să comunicăm mai mult, să discutăm mai mult și să venim cu niște soluții clare, pas cu pas, dacă dorim, ca ceea ce am planificat noi în 2030, conform Strategiei de Transformare Digitală a Republicii Moldova, unde e punctat ca până la finalul anului viitor 75% din serviciile digitale vor fi digitalizate, iar în 2030 rata acestora va fi 100%, să devină realitate”.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Ana Calinici, Secretar de Stat al Guvernului, Cancelaria de Stat: „Dacă e să vorbim despre serviciul E-Consulat, pentru început în formula care este acum, dar cu potențial de dezvoltare. Noi am putea folosi E-Consulat ca o platformă de pre-validarea unor cereri. Și e bine când o soluție digitală se elaborează, ori noi putem lucra cu acea soluție digitală și să o dezvoltăm, astfel încât și cetățeanul să fie beneficiar direct al acelui serviciu. Și mă bucur că sunt progrese în implementarea acestui proiect. Un alt element esențial, într-adevăr, este semnătura electronică, fără de care nu se poate presta serviciile. În acest context trebuie să încurajăm, semnăturile mobile. MobiSign, la fel, este un proiect despre care se vorbește foarte mult, dar este în faza de certificare a securității și sperăm să aibă succes. Și, recent, am avut discuții și cu colegii de la STISC, mai este un plan de acțiuni pentru recunoașterea unilaterală a semnăturilor calificate din UE, care la fel ar fi o soluție. Deci, atunci când ne gândim la metode de identificare, eu aș vedea o diversificare neapărată a instrumentelor. Asta ar fi, după mine, un obiectiv central. Iar aici comunicarea este o soluție. Explicarea beneficiilor este o soluție și cred că în această direcție noi trebuie să depunem efort. Reieșind din soluțiile care sunt existente, să comunicăm despre acele posibilități, să încurajăm perfectarea semnături electronice și să avansăm cu soluțiile tehnice, instrumente digitale în paralel. Și eu cred că vom reuși să mărim gradul de utilizare a serviciilor publice digitale”.

Cătălina Plinschi, consilieră pentru digitalizare în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED): „Principalele elemente-cheie pentru disponibilitatea serviciilor electronice în diasporă sunt semnătura electronică, gradul de penetrare a serviciilor digitale, îmbunătățirea și eficientizarea serviciilor consulare, introducerea votului electronic și așa mai departe. Se lucrează, după cum știți, la dezvoltarea sistemului informațional „E-consulat”. Se lucrează la aplicația mobilă EVO, care va fi accesibilă tuturor cetățenilor și care va permite să avem această măsurare a volumului de solicitări în perioada de locație geografică a beneficiarului și așa mai departe”.

Andrei Prisăcar, Director adjunct, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Noi lucrăm acum la infrastructuri destul de complexe ca să rezolvăm problema digitalizării în relația cu diaspora. De fapt, diaspora are necesități pe câteva demisiuni. Prima este partea de servicii de documentare, care este o demisiune care se aplică activ. Aici, într-adevăr, putem digitaliza calitatea relațiilor dintre Ministerul Afacerilor Externe și ASP, pentru ca să excludem erorile în prestarea acestor servicii. Avem o componentă mare care este legată de serviciile prestate de Ministerul Afacerilor Externe, care sunt actele notariale. Aici noi avem un serviciu care ar putea fi pus la dispoziție. Este vorba de MPower, la care se lucrează pentru a dispărea necesitatea să fie utilizată hârtia în circuitul de a autoriza anumite tranzacții în bază de procură. Lucrul ăsta vrem să-l realizăm și la nivel de E-consulat. Discutăm foarte atent și despre titlul de călătorie, care este un document al Ministerului de Externe, care urmează să fie și el digitalizat în forma în care interacțiunea cu să fie mult mai eficientă decât este astăzi. De aceea și noi ne-am angajat împreună cu Ministerul Afacerilor Externe să dezvoltăm acest sistem informațional, care de fapt să facă o legătura strânsă cu colegii noștri de peste hotare, cetățenii care apelează la servicii consulare. Dar, de fapt, în esență, noi ne dorim ca cetățenii să nu ajungă la misiunile diplomate și consulare, iar noi ne dorim ca ei, prin adopția identității electronice, să utilizeze servicii electronice la distanță”.

Veronica Crețu, Fondatoarea Moldova4EUDiaspora Task Force, reprezentantă a diasporei: „Diaspora este extrem de diversă, respectiv această diversitate trebuie să fie înțeleasă și inițiativele, care sunt elaborate pentru diasporă trebuie să țină cont de motivațiile care stau în spatele individuale din diaspora și să astfel serviciile se răspundă la aceste nevoi și motivații. Aici văd un rol extrem de important al misiunilor diplomatice, care au un rol de pivot în modul în care este informată diaspora. De asemenea, societatea civilă din țara de origine la fel are un rol extrem de important de a mapa, de a înțelege necesitățile și de a utiliza datele, de a planifica mai departe în baza evidențelor. În cadrul acestui eveniment s-a vorbit despre centrare pe cetățean. Sunt absolut de acord și cred că aceste servicii trebuie să aibă la bază acel element de design-thinking, de centrare pe om, pe cetățean, astfel că aceste abordări trebuie să fie prioritare. Un lucru extrem de important este că trebuie să fim foarte agili, pentru că nivelurile de implicare și de interes ale diasporei se pot schimba în timp. Astfel, eu consider că trebuie să fie create și dezvoltate canale de comunicare deschise și mecanisme de colaborare, care pot stimula implicarea activă a diasporei în proiecte și inițiative, indiferent de nivelul lor de implicare sau de interes. De asemenea, educarea și furnizarea constantă de informații actualizate, dar și comunicarea deschisă, sunt cheia pentru a menține și a crește nivelul de interes și implicare în rândul diasporei”.

Dumitru Vicol, Expert asociat al IPRE, reprezentant al diasporei: „Eu, personal, folosesc aproape toate serviciile digitale și sunt foarte mulțumit. Mi se pare relativ avansate serviciile, dar faptul că alții nu le folosesc mi se pare bizar. În acest sens, dacă noi toți, comunitatea din diasporă, comunitatea în care lucrez, nu folosesc semănătura electronică, unanim, practic creează deranj pentru alții. De asta, pentru mine, ar fi important dacă un funcționar sau o ambasadă ar putea, practic, să ofere semnătura electronică by default, iar cheltuielile pentru prima emitere să fie acoperite de stat. Aceasta ar ușura foarte mult viața celor din diasporă, care zic că birocrația în Republica Moldova este una foarte mare”.

Principalele concluzii și recomandări din cadrul discuției vor fi incluse în cadrul unei note analitice, ce urmează a fi publicată de către IPRE până la finalul lunii noiembrie.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.