Dezbatere TV #NEXT4EU: Integrarea europeană, consensul politic și reformele economice, văzute prin ochii tinerilor activi

17 October 2023

Institut für Europäische Politik (#IEP) de la Berlin, în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice, a organizat luni, 16 octombrie 2023, o dezbatere TV la postul Vocea Basarabiei, realizată în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”.

 

Invitații la dezbatere, care a fost moderată de jurnalista Valentina Ursu, au vorbit despre subiecte legate de politicile de tineret susținute de Consiliul Europei, care subliniază rolul tinerilor și al organizațiilor de tineret în modelarea democrației participative și a unei societăți moderne, agenda UE privind activitățile pentru tineret, obiectivele UE pentru tineret și Strategia UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027, obiectivele de dezvoltare durabilă, dar și despre Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Elena Bolocan, coordonatoare proiecte IPRE:Pentru noi este foarte important ca procesul de integrare europeană să meargă mai departe, pentru că deja este ireversibil și, în același timp, este important să ajungem la un consens național, când este vorba de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Fără a găsi acest consens este complicat să avem și coeziunea socială necesară pentru ca să putem să avem același parcurs. Este necesar să luăm în considerare toate etniile și toată diversitatea Republicii Moldova, pentru că Republica Moldova are aproximativ un sfert din populație care se identifică drept parte a unui grup etnic minoritar. Și aici este vorba de găgăuzi, bulgari, ruși, ucraineni și alte etnii și fără a găsi acest consens este complicat să avem și coeziunea socială necesară pentru ca să putem să avem același parcurs. Eu cred că munca aceasta ne va uni și ne va uni cu un scop comun, scopul de a fi mai buni decât în 2023”.

Marcel Marin, șef al Direcției politici în domeniul tineretului, Ministerul Educației și Cercetării:„Condiționalitățile care se pun și toate directivele care trebuie realizate, pe de o parte, trebuie transpuse în acte normative naționale, pe de altă parte, ele trebuie implementate, nu doar că noi cele 9 condiționalități, cum spuneați, nu sunt doar unele acte adoptate, ele produc efecte juridice și ele trebuie realizate. Adică, dacă noi vorbim despre reformarea justiției, lupta împotriva corupției, reforma justiției, deoligarhizare. Nu este suficient doar un pachet de legi adoptate, el trebuie să producă efect juridic, el trebuie să parcurgă un ciclu de viață ca noi să vedem că el, într-adevăr, dă rezultate. Eu integrarea europeană o văd nu atât de mult ca să îndeplinim condițiile ca să intrăm, cât noi ca țară, ca societate să ne dezvoltăm, pentru că, de fapt, există anumiți indicatori pe care noi când îi vom atinge atunci o să ne considerăm că noi suntem apți de a fi parte a acelei comunități, inclusiv economice, sociale, de sănătate etc. Eu integrarea europeană o văd nu atât de mult ca să îndeplinim condițiile ca să intrăm, cât noi ca țară, ca societate să ne dezvoltăm, pentru că, de fapt, există anumiți indicatori pe care noi când îi vom atinge atunci o să ne considerăm că noi suntem apți de a fi parte a acelei comunități, inclusiv economice, sociale, de sănătate etc. Mie mi-ar plăcea ca în 2030 să bată la ușă Uniunea Europeană și să spună: „Salut, Moldova! Nu vrei să vii în comunitate?” Și noi să putem spune: „Ne mai gândim, că la noi e bine așa”. Astfel, Uniunea Europeană trebuie să fie un rezultat al unei munci foarte intense aici în țară și cumva asta trebuie să încoroneze munca, nu știu dacă atât un scop un sine trebuie să fie aderarea la Uniunea Europeană, cât, de fapt, o dovadă a faptului că s-a muncit aici și lucrurile merg bine”.

Teodora Panuș, președinta Consiliului Național al Tineretului din Moldova:Noi, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM), suntem mai mult activi pe componenta națională, susținând organizațiile de tineret care sunt la nivel local, 36 care sunt membri actuali, pentru ca ei, cei din urmă, să creeze oportunități și spații și să țină la dezvoltarea tinerilor la nivel local și regional. Deci, noi încercăm să ne focusăm pe asta, pentru că iarăși, dacă nu susținem o societate civilă care să fie acolo prezentă pentru tineri, care să ofere spații de dezvoltare și spații ca ea să-și poată educa perspectiva civică, să fie mai activi social și civic la nivel local, atunci nu putem să ne așteptăm ca tinerii să dorească să vină și să se implice și mai mult. Noi lucrăm cu toți, lucrăm și cu tinerii care se implică activ, pentru că ei nu sunt atât de mulți, dar în același timp încercăm și lucrăm de mult timp deja și cu tinerii care nu sunt implicați în niciun mod în societate, vorbim despre categoria NEET („Not in Education, Employment, or Training”), care nu lucrează, nu învață, nu sunt încadrați în nicio activitate de formă socială pentru a se dezvolta. Noi și cu ei încercăm să lucrăm, pentru că ei sunt o categorie foarte mare, Republica Moldova are cea mai mare rată de tineri NEET din Europa. Astfel, eu cred că avem mult de lucru. Vedem dacă până în 2030, dar este spațiu de lucru și sperăm că o să ajungem într-un moment în care o să fie pe același limbaj și cetățeanul, și autoritățile, și Bruxelles-ul ca noi să putem să ne înțelegem când vorbim despre ce vorbim și cum ajungem noi la scopul acesta al nostru final”.

Daniel Bîzdîga, coordonatorul Tinerilor Ambasadori Europeni: „Inițiativa Tinerii Ambasadori Europeni, de fapt, este o componentă a programului regional al Uniunii Europene de comunicare în țările Parteneriatului Estic. Inițiativa este o rețea de tineri din țările Parteneriatului Estic în care se include și Republica Moldova, care vor să comunice pentru a îmbunătăți înțelegerea cooperării între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Avem, de fapt, tineri care se văd în diferite domenii, dar principalul lucru care ne unește, da, avem multe activități de diplomație publică, dar lucrul principal care ne unește este faptul că vrem să comunicăm despre cooperarea cu Uniunea Europeană, ce primește Republica Moldova de la asta și vrem și alții să înțeleagă mai bine. Republica Moldova deja are acces la foarte multe oportunități pe care Uniunea Europeană le oferă, la finanțare, aproape în toate domeniile poți să primești o finanțare care vine din partea Uniunii Europene, niște ajutoare pentru a îndeplini acest plan de acțiuni și nu cred că scopul final trebuie să fie ca Republica Moldova să primească bifă că este un membru al Uniunii Europene, este de a îndeplini aceste acțiuni, de a face reformele necesare ca să ne putem mândri că suntem o țară care merită să fie parte a Uniunii Europene”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a dezbaterii aici.

Această dezbatere este realizată în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, care este finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept