EU Debates Cafe: Coeziunea socială în Republica Moldova poate crește odată cu integrarea minorităților etnice în serviciul public
Participarea activă a minorităților naționale în viața socială și serviciul public, carențele lingvistice și culturale, ce urmează a fi depășite au fost abordate în cadrul unei noi ediții a dezbaterii publice #EUDebatesCafe, cu genericul „Promovarea diversității în serviciul public: barierele întâmpinate de reprezentanții minorităților etnice”. Evenimentul a fost organizat pe 20 septembrie 2023, de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
Invitații la evenimentul moderat de Elena Bolocan, coordonatoare de proiecte IPRE, au vorbit despre promovarea diversității în serviciul public ca factor principal în consolidarea coeziunii sociale și a dialogului intercultural în Republica Moldova, despre abordarea și eliminarea eficientă a barierelor, care împiedică accesul grupurilor etnice minoritare la serviciul public. De asemenea, participanții au discutat despre încurajarea utilizării limbii de stat în aceste medii, dar și care sunt exemplele de bune practici, atât din Republica Moldova, cât și din alte țări, care pot fi aplicate pentru a sprijini participarea grupurilor etnice minoritare în viața socială și în serviciul public.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Dmitri Moruz, director, Agenția Relații Interetnice: „Subiectul cunoașterii limbii naționale de către grupurile etnice poate fi un impediment la accesul și participarea în viață publică. Cum această barieră poate fi depășită? Haideți să încercăm să o privim din mai multe unghiuri, pentru că până acum această barieră mi se pare că a fost abordată doar din punct de vedere al învățării unor abilități gramaticale. Să presupunem că învățând gramatică și vocabularul unei limbi oamenii încep să o vorbească, ceea ce nu este adevărat, după părerea mea. Dacă vorbim despre copii, care aparțin unei minorități etnice, în Moldova are loc implementarea sistemului învățământului multilingv, ceea ce ar duce la învățarea și vorbirea limbii române. Eu vreau să spun că statul trebuie să ofere condițiile pentru însușirea limbii române, luând în calcul contextul în care se află oamenii. Există o grămadă de probleme și haideți să nu sperăm că imediat, chiar dacă le-am pus la dispoziție acele cursuri gratuite, în câțiva ani nu o să mai avem această problemă. Dacă vorbim despre minorități, noi ar trebui să continuăm să promovăm cultura toleranței. O limbă este preluată doar dacă omul crede că el este respectat sau dacă omul se asociază cu această limbă”.
Inna Șupac, cercetătoare, Academia de Afaceri Internaționale (Bonn, Germania), expert asociat, IPIS:„Eu cred că există necesitatea de a crea un consens național cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, că dorința Republicii Moldova de a deveni membră a Uniunii Europene este una ireversibilă. Pentru a ajunge la acest consens național, noi în primul rând trebuie să creăm o platformă credibilă pentru a discuta cu toate părțile societății moldovenești, inclusiv cu reprezentanții diferitor etnii, care în primul rând trebuie să fie auzite, iar opinia lor trebuie să fie luată în calcul. Dar trebuie conștientizat un singur lucru, că valorile Uniunii Europene, în primul rând, țin de respectarea drepturilor minorităților naționale. Deci, pentru a ajunge la acest consens național și pentru a avea acest dialog sincer cu diferite etnii, noi toți, începând cu partidele politice, trebuie să conștientizăm că trebuie să depolitizăm și dezideologizăm toate întrebările legate de limbă. Numai astfel, probabil că, vom ajunge la acest consens național. Până la urmă, eu cred că problema noastră este că noi trebuie, în cadrul acestei platforme de discuții, cu respect pentru fiecare, să conștientizăm că Republica Moldova este casa pentru toate grupurile etnice care locuiesc aici. Și respectiv, eu cred că privind lucrurile în ansamblu, noi trebuie să încurajăm diferite grupuri etnice să fie parte de acestui proces decizional”.
Sergiu Conovalu, coordonator național de programe în cadrul Oficiului Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale al OSCE: „Republica Moldova, ca și multe alte țări, este o societate destul de diversă, din punct de vedere atât lingvistic, cât și etnic. Întrebarea este ce facem cu această diversitate, ca să beneficiem de ea, ca să o punem în valoare? Cred că aceasta este întrebarea la care trebuie să ne răspundem cu toții, pentru că de multe ori auzim remarci de genul „să se descurce cum pot”, iar unii sau alții zic dimpotrivă „că nu avem posibilități”. Oficiului Înaltului Comisar, pe care îl reprezint, acordă importanță acestui domeniu, inclusiv prin recomandările sale, începând cu participarea efectivă a minorităților naționale în viața publică, deoarece această participare este o componentă esențială a fiecărui stat, unde fiecare cetățean, indiferent de grupul care îl reprezintă, are posibilitatea de a se integra și a participa activ în viața plenară a societății. Oficiului Înaltului Comisar abordează problematica respectivă, inclusiv din perspectiva sau din abordarea prevenirii conflictelor. Minoritățile naționale, fiind parte integră și inerentă a unei societăți cu caracteristici culturale, lingvistice sau istorice distincte, au nevoie de a fi tratate ca atare. Așa se promovează și o identitate comună partajată, în contextul diversității care există. În acest mod se consolidează sentimentul de apartenență comună la societate, în care fiecare cetățean se simte implicat și încurajat să contribuie cu ceea ce are și îl reprezintă. Un nivel scăzut de participare poate avea efecte nedorite, care pot duce la marginalizarea, la excluderea unor grupuri din societate și, în cele din urmă, pot apărea tensiuni între grupuri sau conflicte. La nivel internațional sau regional cunoaștem destule exemple de acest gen, de aceea Oficiului Înaltului Comisar abordează inclusiv acest domeniu, care este vital pentru o societate pașnică și democratică. Eu cred că fiecare stat este responsabil să recunoască, în primul rând, faptul există în societatea sa diversitate și să vină cu o abordare de gestionare corectă a acesteia”.
Mihail Plaținda, președinte, Platforma Tineretului Pentru Solidaritate Interetnică: „Vreau să menționez niște chestii pozitive și optimiste, ce țin de participarea minorităților în viața publică. În primul rând, trebuie să menționăm faptul că atât societatea noastră cât și legislația noastră este prietenoasă tinerilor din minorități și minorităților din diverse grupe etnolingvistice. Aici avem în vedere faptul că nu sunt anumite bariere formale sau mai bine zis legale pentru a participa sau pentru a diminua participarea minorităților naționale în viața publică. Dar diversitatea, cum se spune desigur, este bogăția unei țări, însă doar atunci când este valorificată. Atunci când această diversitate nu este valorificată și nu este cumva utilizată, poate deveni și cauza unor conflicte, inclusiv conflicte interetnice. Un alt exemplu bun este una dintre recomandările Consiliului de Egalitate, care spune clar că instituțiile statului sunt încurajate să angajeze persoanele care aparțin minorităților, în special minorităților lingvistice, pentru a contribui cu cunoștințele lor, inclusiv lingvistice. Prin această, într-un mod sau altul, ei sau ele devin ambasadori, ambasadoare sau mediatori comunitari în aceste instituții, mai ales când este vorba despre instituții cum sunt poliția, instituțiile medicale și așa mai departe”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.
