#JustițiePentruMoldova: Dezbateri privind starea actuală a reformei justiției
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), a lansat, ieri, 12 iulie 2023, în cadrul unui eveniment public, proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova”, care este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova.
În cadrul sesiunii finale, moderată de Mariana Rața, jurnalistă TV8, a avut loc o discuție între principalele părți interesate de la nivel național cu privire la situația actuală a acțiunilor prioritare de reformă din sectorul justiției, în conformitate cu măsurile-cheie propuse de Comisia Europeană în avizul său din iunie 2022 privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Vorbitorii s-au referit la o evaluare a realizărilor îndeplinite până̆ în prezent, a provocărilor cu care se confruntă și a priorităților viitoare pentru sectorul justiției.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Veronica Mihailov-Moraru, Ministra Justiției: „Implementarea reformei justiție și combaterea corupției este cea mai mare provocare, dar este și elementul cheie pentru parcursul nostru de integrare europeană. Dar, nu în ultimul rând este un element indispensabil pentru consolidarea statului de drept, cu instituții funcționale. Potrivit Planului de acțiuni al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, Ministerul Justiției este responsabil de 19 acțiuni, care sunt congruente cu 6 din cele 9 măsuri recomandate de Comisia Europeană. Proiectele elaborate în acest context au vizat: ajustarea cadrului normativ la noile prevederi constituționale; consolidarea mecanismelor privind răspunderea disciplinară a judecătorilor și a colegiilor de evaluare și selecție; realizarea exercițiului de evaluare extraordinară a candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile acestora; delimitarea competențelor între Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție; examinarea „in absentia”; noua lege privind accesul la informație; consolidarea cadrului legislativ privind activitatea instituției Ombudsmanului și a Consiliului Egalității etc. Recent, Comisarul european pentru extindere și vecinătate a menționat că Moldova a îndeplinit cu certitudine 3 din cele 9 măsuri, în special măsura 2, măsura 8 și 9, în care a fost implicat Ministerul Justiției. Deci, vreau să concluzionez că autoritățile depun toate eforturile ca, într-un timp foarte scurt, să îndeplinim efectiv toate aceste măsuri, dar în același timp este o provocare ca să nu lăsăm urgența să afecteze procesul calitativ de îndeplinire a măsurilor și aplicarea acestora în practică pe termen lung. Doar așa vom putea realiza o reformă veritabilă a justiției”.
Olesea Stamate, Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Parlamentul Republicii Moldova: „Cu siguranță, noi cu toții avem de beneficiat de pe urma participării active a societății civile la procesul de elaborare și de evaluare a politicilor publice. Noi în Parlament avem o experiență frumoasă în acest domeniu, cum ar fi implicarea societății civile în consultările și dezbaterile publice, dar și elaborarea unor legi. Dacă e să vorbim unde ne aflăm noi astăzi, aș vrea să punctez câteva momente. Vetting-ul și pre-vettingul sunt elemente de fundament în reforma justiției, deoarece fără resurse umane integre și profesioniste în sistem nu are sens să modifici alte legi, fiindcă ele nu vor fi aplicate cu bună credință. Aici avem mai multe rezultate, dar acum, în perioada următoare, pe lângă acțiunile și legile deja aprobate, sunt următoarele priorități: rima, este nevoie de întărirea capacităților CSM și CSP, dar și a colegiilor, astfel ca aceste organe să poată prelua pe deplin funcția de evaluare a judecătorilor și procurorilor din sistem. Doi, este extrem de importantă componenta de formare inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor, iar intrarea la Institutul Național al Justiției se face strict pe merite și absolvirea acestuia se face în baza cunoștințelor. Trei, dar nu ultima. Este vorba de fortificarea instituțiilor care au rolul de a combate și a investiga corupția, care sunt CNA și PA, astfel încât acestea să aibă toate instrumentele necesare pentru investigarea și combaterea eficientă a corupției, în special ale cele mari și celei sistemice”.
Ion Guzun, Membru al Consiliului Superior al Magistraturii: „Provocarea cea mai importantă este că noi trebuie să răspundem la niște chestiuni realiste. Aici vreau să menționez volumul mare de lucru al judecătorilor, dar și plecare a 80% de judecători de la Curtea Supremă de Justiție care a reprezentat un blocaj pentru instituție. Datorită modificărilor care s-au făcut în legislație, a fost un prim pas de a detașa 7 judecători pentru a examina chestiuni cele mai urgente. În același timp, vreau să precizez că acei judecători mai continuă să examineze dosarele lor în instanțele lor în care au fost detașați și noi înțelegem că asemenea schimbări temporare va declanșa un volum mai mare de lucru și o tergiversare a examinării dosarelor. De aceea folosesc oportunitatea de a solicita procurorilor, părților implicate în proces, să fie mai vigilenți și să contribuie la o examinare mai eficientă a dosarelor. Sper foarte mult ca acest proiect, prezentat astăzi, dar și cu efortul CSM cu alte ocazii, să putem să comunicăm și să explicăm judecătorilor, care sunt efectele acestor schimbări. În același timp, sper foarte mult că aceste schimbări vor determina mai multe persoane cu lipsă de integritate să plece din sistem. Doar așa vom atinge rezultate scontate”.
Ilie Chirtoacă, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova: „CRJM a lansat astăzi rezultatele unui studiu și primul lucru pe care îl observăm în acest exercițiu este că se demontează anumite mituri sau anumite păreri cu privire la reticența din sistem, la reformele asumate. Un exemplu ar fi părerea celor din sistem la vetting, unde datele arată faptul că o mare majoritate, adică peste 60% din judecători și procurori acceptă acest exercițiu. Astfel, rolul organizației noastre, dar și a colegilor de la IPRE, este să producă aceste date, informații, iar decidenții să poată lua anumite decizii. Deci, noi vedem rolul nostru în continuare ca fiind un actor care identifică mai multe opțiuni și poate, împreună cu autoritățile să le propună, astfel ca să fie luată cea mai bună soluție. Reforma justiției este ca un fir roșu în cadrul celor 9 angajamente. Aici, un alt efort pe care l-am depus împreună cu IPRE și Expert-Grup de monitorizare a anumitor măsuri. Astfel, vreau să menționez că majoritatea propunerilor, acțiunilor și sub-acțiunilor au fost realizate. Evaluarea noastră alternativă vorbește de o notă de 4 din 5, iar chiar dacă mai sunt unele restanțe, imaginea de ansamblu este una pozitivă”.
Victor Munteanu, Consilier al Prim-ministrului în domeniul justiției și anticorupției, Oficiul Prim-ministrului Republicii Moldova: „Eu aș vrea să ne strămutăm cu doi ani în urmă când au început aceste reforme și să încercăm foarte cinstit să răspundem la întrebarea unde ne doream noi să fim acum. După doi ani, au cetățenii acum parte de o justiției mai predictibilă, de un mai mult acces la o justiție independentă? Dacă nu, atunci peste încă doi ani putem spune că ei vor avea o justiție echitabilă. Doi. Ce ține de anticorupție. Aici iarăși am o întrebare la care trebuie să răspundem sincer. Dar ce putem noi face ca instituțiile noastre anticorupție, CNA și PA, să se bucure de o popularitate. Un alt lucru, despre care se vorbește mai puțin este că toată agenda internă pe justiție este dictată de agenda de politică externă. Nu zic că este un lucru rău, dar aceasta atrage niște eforturi foarte mari, chiar extenuante dacă vorbim despre executiv. În acest sens, proiectul lansat astăzi ar putea să vină cu o contribuție și efectiv de a da o mână de ajutor. Dacă e să vorbim despre provocările care ne așteaptă eu aș puncta două momente. În primul rând, discuția privind separarea și împărțirea competențelor pe domeniul investigării și urmării penale pe corupție nu este finalizată și este o provocare majoră. Doi, discuția privind o nouă instanță în domeniul anticorupție tot nu este finalizată, dar care este pe agenda președinției și sper că în toamnă va reveni în prim plan”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova.
Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a IPRE. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.
