Viitorul Comunității Politice Europene după Summitul din Moldova
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS), Fundațiile pentru o Societate Deschisă, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic și în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, a organizat ieri, 25 mai 2023, la Chișinău, o conferința dedicată rolului celui de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene (CPE), ce urmează să aibă loc la data de 1 iunie în satul Bulboaca.
Evenimentul a fost deschis cu un cuvânt de salut de către Adrian Lupușor, Directorul Executiv al Expert-Grup și Facilitator al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic. Intervenția acestuia a fost urmată de alocuțiunea Viceprim-ministrului, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.
În cadrul panelului de discuții, care a fost moderat de Liliana Palihovici, Președinta Institutum Virtutes Civils, Co-Președinta Platformei Societății Civile UE – Republica Moldova, mai mulți experți din țările Uniunii Europene, Republica Moldova și Ucraina au analizat principalele obiective și subiecte aflate pe agenda CPE.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Borja Lasheras, consilier special pentru Ucraina în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE): „Astfel de proiecte, cum este CPE, trebuie să genereze ceva pentru toți cei implicați. Pentru țările cu statut de țară candidat la aderare în UE, cum este Republica Moldova și Ucraina, trebuie să explicăm că acest format nu substituie procesul de extindere al UE. Ce putem noi oferi în contextul celui de-al doilea Summit? Este vorba de proiecte practice. Deci, de la acest Summit se așteaptă mai multe livrabile, cum ar fi conectivitatea sau inițiative de interconectare energetică. Dar, cel mai important este dezvoltarea unei viziuni strategice și dezvoltarea unor platforme de comunicare, care ar permite identificarea unui scop strategic. Noi putem să numim aceasta un fel de integrare organică, încă o cărămidă în această conexiune pe care o numim o Europă mai extinsă”.
Steven Blockmans, Director pentru cercetare, Centrul pentru Politici și Studii Europene (CEPS):„Această construcție politică, CPE, va facilita comunicarea unor intenții care ulterior s-ar putea materializa în pași concreți. Transparența este un element-cheie și eu aș zice că ea lipsește cumva în contextul CPE. Până la ora actuală, nu există niciun document scris sau conferințe de presă post-Summit. Vedem aici cumva o disonanță cu angajamentele comunicate. Organizațiile societății civile au un rol foarte important în sprijinirea aceste eforturi de monitorizare și creșterea gradului de transparență pe marginea deciziilor luate și angajamentelor asumate la nivelul CPE”.
Jakob Hedenskog, analist în cadrul Centrului de Studii Est-Europene de la Stockholm (SCEEUS): „Noi trebuie să construim un nou format, o nouă platformă, din care să nu facă parte Rusia. Nu există posibilitatea de a influența politica rusească pe un termen scurt. Pe de altă parte, noi trebuie să asigurăm pacea și securitatea în toată Europa. Astfel, în mod special în contextul războiului din Ucraina, CPE nu poate să substituie NATO sau celelalte structuri. CPE nu trebuie să fi considerat în calitate de un substitut pentru extindere, dar trebuie să fie privit în calitate de format inclusiv pentru dialog. Ucraina va trebui să obțină anumite garanții de securitate pentru viitor și acestea ar putea să fie oferite doar de către NATO. CPE-ul astăzi reprezintă o platformă geopolitică, iar al doilea Summit de la Chișinău ar putea să ajute la consolidarea dialogului dintre țările participante”.
Oana Popescu Zamfir, Director Executiv, Global Focus (București): „În această perioadă de timp, sunt mai puțin preocupată de lipsa de structură a Summit-ului Comunității Politice Europene și tind să gândesc că în acest caz, mai puțină structură este un lucru mult mai bun pentru organizarea Summit-ului, deoarece, de multe ori vedem multe probleme la nivel de Uniunea Europeană care apar din cauza unor structuri și reguli prea formalizate. În special în acest format, la nivel de șefi de state și de guverne, Comunitatea Politică Europeană este o structură politizată și sunt de părere că însuși prezența acestor șefi de state la Chișinău demonstrează care este valoarea CPE în calitate de o platformă de discuții informale, iar rezultatul acestor discuții informale probabil ar putea fi canalizate și transmise organizațiilor deja existente. După ce am monitorizat evoluția Republicii Moldova de la independență și am vizitat multe capitale europene în calitate de analist din România, în ultimii ani am văzut un nivel fără precedent de susținere față de Republica Moldova din partea capitalelor europene, și dorința de a susține Chișinăul. În mare măsură, acest lucru este rezultatul angajamentului pro-european al guvernului Republicii Moldova.”
Iulian Groza, Director Executiv, IPRE: „Summit-ul Comunității Politice Europene oferă o oportunitate pentru a promova și a sprijini statele în noul context geopolitic din regiune. Faptul că Republica Moldova a fost selectată pentru a găzdui acest summit, în situația războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, este deja un semnal puternic de solidaritate pentru Ucraina și Republica Moldova. Calea de integrare europeană a Republicii Moldova depinde în primul rând de ceea ce facem noi aici, pe intern, reformele asumate, modul în care transmitem această informație, modul în care avansăm în acest parcurs. Atenția principală trebuie să fie pe construirea unor instituții puternice și reziliente, precum și abordarea vulnerabilităților la care am fost expuși mai recent datorită crizelor suprapuse, inclusiv în contextul amenințărilor de război hibrid îndreptate împotriva țării noastre. După ultimele evoluții, avem un vector și o direcție pe care o urmăm, spre deosebire de situația de acum câțiva ani, dar eforturile trebuie continuate. Trebuie să abordăm problemele-cheie și provocările-cheie cu care ne confruntăm pe interior, în domeniul justiției, luptei împotriva corupției și deoligarhizării. Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană depinde foarte mult și de rezultatul cu care se va sfârși războiul din Ucraina, dar și cum va avansa Republica Moldova pe parcursul său european, realizând ceea ce-i stă în puteri pentru a sprijini Ucraina și a fi parte a acestei coaliții de sprijin pentru Ucraina, care este importantă și pentru regiune, și pentru țară.”
Leo Litra, Analist senior, Centrul Noua Europa (Kiev): „În prezent încă nu cunoaștem definitiv structura Comunității Politice Europene. Am văzut doar câteva acțiuni de la primul Summit, care a avut loc în Praga, și acum cel de-al doilea Summit, care va avea loc în Republica Moldova, iar așa zisele „hotare” ale acestui Summit încă nu sunt cunoscute. Vorbind despre așteptările Ucrainei și despre cât de important este acest Summit pentru Ucraina, putem spune că este un „miracol” că cel de-al doilea Summit va avea loc în Republica Moldova, în contextul în care războiul este atât de aproape de această țară. În esență, Republica Moldova se confruntă și ea cu războiul, fără partea militară, dar cu alte tentative din partea Federației Ruse de a destabiliza și a influența calea și parcursul pro-european pe care l-a ales Republica Moldova. Atunci când ne uităm la așteptările Ucrainei, putem face o comparație cu prioritățile acestei țări în contextul imediat, în ideea că Summit-ul CPE ar putea include aceste subiecte pe agendă. În primul rând, este vorba despre arme și despre garanții de securitate care ar putea fi oferite de către NATO. În continuare vorbim despre sancțiuni, susținerea și sprijinul financiar care trebuie oferit Ucrainei, precum și despre calitatea de membru al Uniunii Europene, care poate fi privită ca o oportunitate pe termen lung”.
Înregistrarea video a evenimentului public este disponibilă în limba română aici și engleză aici.
Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul și participarea Fundației pentru o Societate Deschisă – Programul Europa și Asia Centrală.
